Alro riscă falimentul din cauza regenerabilelor

Taxele de tot felul, dar, în special, cele pentru susţinerea energiei din surse regenerabile (E-SRE), creează probleme marilor consumatori. Conform OUG 57/2013, care modifică legislaţia în privinţa schemei suport pentru E-SRE, Autoritatea Naţională de Reglementareb în Domeniul Energiei (ANRE) trebuie să monitorizeze semestrial (în loc de anual) piaţa energiilor verzi, pentru a verifica dacă schema de sprijin nu este supracompensată. ANRE a monitorizat piaţa, conform legislaţiei iniţiale, şi a propus reducerea numărului de certificate verzi pentru energie eoliană (cu 25%), fotovoltaică (cu 50%) şi pentru microhidrocentrale. Conform vechii legi, diminuarea ar fi trebuit să devină efectivă începând cu 1 ianuarie 2014. Conform noii legi (OUG 57/2013), diminuarea ar fi trebuit să intre în vigoare începând cu 1 iulie 2013. O astfel de decizie ar fi avantajat marii consumatori. Se pare, însă, că reducerea numărului de certificate verzi se va aplica de la 1 ianuarie 2014. Pe de altă parte, OUG 57/2013 introduce amânarea la plată a unui anumit număr de certificate verzi, ce vor putea fi vândute începând cu anii 2017 – 2018. Totuşi, dacă, până acum, regularizarea numărului de certificate verzi se realiza anual, ceea ce a condus la scăderea preţului pe certificat de la circa 58 euro, la 38 euro, prin introducerea obligativităţii regularizării la 3 luni, preţul certificatelor a reînceput să urce spre maxim, ceea ce afectează, din nou, consumatorii.

Alro Slatina ar trebui să plătească anul acesta 70 de milioane de dolari pentru taxa de cogenerare şi certificate vezi, sumă cu care ar putea fi construite două fabrici industriale, a declarat preşedintele Consiliului de Administraţie al producătorului de aluminiu, Marian Năstase.

„Este o taxă împovărătoare, pentru că noi trebuie să plătim anul acesta 23 de milioane de dolari pe taxa de cogenerare, la care se adaugă 47 de milioane de dolari plata certificatelor verzi, înainte de aprobarea Ordonanţei (n.r. – OUG 57/2013). Ajungem la 70 milioane dolari. Este o sumă imensă. Se pot face două fabrici industriale cu suma asta”, a precizat Năstase, conform Agerpres.

Acesta a adăugat că, fără cele două taxe, Alro nu ar avea niciun fel de probleme.

“Noi nu avem bani să plătim. Neavând bani să plătim, nu ştiu exact ce se va întâmpla, dar presupun că va veni ANRE sau altă instituţie a statului şi va închide fabrica. Neavând bani să plătim, probabil că intrăm în insolvenţă sau dăm faliment. În realitate, fără această subvenţie pe certificate verzi şi fără taxa pe cogenerare, nu am avea niciun fel de probleme”, a spus preşedintele CA al Alro Slatina.

Potrivit acestuia, combinatul din Slatina este un contributor semnificativ la bugetul de stat, sumele plătite în ultimii ani ridicându-se la circa 800 milioane dolari.

„Suntem un angajator semnificativ. Alro are acum 3.300 de salariaţi direcţi şi efectul pe orizontală este undeva la 60.000 de oameni. Anual plătim la bugetul de stat între 40 şi 50 milioane dolari. Am plătit, în ultimii ani, circa 800 milioane dolari. Nu avem nicio întârziere la plata datoriilor către orice tip de buget, de stat, de asigurări sociale sau local”, a precizat Năstase.

Fără plată pentru salariaţi

Salariaţii Alro Slatina lucrează o zi pe lună fără plată pentru a mai putea face nişte economii ce merg spre plata certificatelor verzi, a mai spus Marian Năstase.

„Aceste ecotaxe reprezintă 16,5% din costul total al tonei de aluminiu. În condiţii de criză extremă, noi trebuie să mergem cu o rată de profitabilitate mai mare de 16,5% pentru a le putea acoperi. Ori noi, azi, suntem în situaţia de a nu le mai putea acoperi. Anul trecut, Alro, pentru prima dată, a raportat pierderi. Noi nu mai avem de unde să tăiem din costuri. Suntem în situaţia nefericită în care salariaţii noştri lucrează o zi pe lună fără plată, pentru a mai putea face nişte economii ce merg spre plata certificatelor verzi. Aceasta a fost o discuţie pe care am avut-o cu sindicatele. Avem un personal foarte bine calificat, pe care nu dorim să îl pierdem. Mi se pare absurd să dau oameni afară, ca să plătesc nişte certificate verzi”, a explicat Marian Năstase.

Generoşi cu „verzii”

Potrivit acestuia, schema de sprijin a producătorilor de energie regenerabilă situează România printre cele mai generoase ţări din Europa şi din lume.

„În Europa suntem pe primul loc în privinţa schemei de subvenţionare a energiei eoliene, care, în fapt, rămâne intactă, pentru că se amână povara de pe câţiva ani, pe final de perioadă. Salut eforturile Guvernului de a uşura în această perioadă povara pe care consumatorii, nu numai cei industriali, o suportă, însă credem că trebuie făcut mult mai mult în această direcţie”, a spus preşedintele CA al Alro Slatina.

Acesta a subliniat că această schemă de sprijin are efect negativ asupra consumatorilor, iar, pentru cei industriali, poate fi fatală, deoarece suntem în situaţie de criză, iar competitivitatea produselor româneşti este afectată atât pe piaţa europeană, cât şi pe cea globală.

Reamintim, Protocolul de la Kyoto prevedea reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 8% până în 2012, faţă de anul 1990. Uniunea Europeană a extins prevederile Protocolului, cel mai cunoscut fiind pachetul legislativ „Energie – Schimbări Climatice” (mai cunoscut sub denumirea de „20-20-20”), care prevede, printre altele, ca, până în anul 2020, 20% din energia consumată în statele membre să provină din surse regenerabile. Statele Unite nu au semnat Protocolul de la Kyoto, astfel că nu sunt obligate la promovarea surselor regenerabile, iar China, Brazilia, India, deşi semnatare ale Protocolului, fiind considerate ţări emergetente, nu trebuie să-şi reducă emisiile de gaze şi, în consecinţă, nici să susţină energiile verzi. Practic, cei mai mari jucători pe piaţa mondială metalurgică sunt SUA, China, Brazilia, India şi Europa.

„Pe piaţa mondială, deja aceste ecotaxe nu sunt recunoscute în majoritatea ţărilor lumii şi, atunci, produsele din aceste ţări au un avantaj categoric faţă de noi. Chiar şi pe piaţa europeană, producătorii români, care sunt supuşi acestei brutale scheme de suport a energiei regenerabile, au dificultăţi în a-şi vinde produsele, deoarece, în alte ţări din Europa, schema a fost suspendată sau este mult mai mică, ceea ce, din start pune industria românească într-o poziţie inferioară din punct de vedere competitiv. Am înţeles că, la un moment dat, ţinând cont că aceste energii regenerabile de tip eolian, solar etc sunt foarte costisitoare şi nu sunt viabile economic, s-a mers pe ideea de a le sprijini, dar am ajuns în situaţia în care industria e omorâtă pentru a susţine aceste energii”, a mai afirmat Năstase.

Potrivit acestuia, Alro începe să piardă din pieţe şi are dificultăţi în pătrunderea pe altele noi, din cauza acestor ecotaxe.

„Începem să pierdem din pieţele pe care le avem şi întâmpinăm dificultăţi în pătrunderea pe alte pieţe. Noi încercăm să dezvoltăm de câţiva ani piaţa americană, piaţa sud-americană şi o parte din piaţa asiatică, dar avem dificultăţi să intrăm acolo, pentru că noi concurăm într-o piaţă liberă, globală a aluminiului, în care majoritatea producătorilor nu plătesc aceste ecotaxe şi atunci au un avantaj net faţă de noi. Şi la nivel european avem de suferit, vânzările în Europa reprezentând cea mai mare parte a vânzărilor externe ale Alro. Ceilalţi competitori ai noştri au o povară mult mai mică. Spania a suspendat schema, iar subvenţiile pentru energie regenerabilă din celelalte state nu sunt la nivelul din România”, a menţionat oficialul Alro.

Alro SA este cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală şi de Est (exceptând Rusia). Compania face parte din grupul internaţional industrial şi de investiţii Vimetco N.V., care îşi desfăşoară activitatea în industria aluminiului. Acţiunile Alro SA sunt tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti. Capacităţile de producţie a aluminiului se află în Slatina şi cuprind o secţie de electroliză, capacităţi de prelucrare, inclusiv o turnătorie, laminoare la cald şi la rece şi o secţie de extrudate. Compania mai deţine şi combinatul de alumină Alum SA din Tulcea.

Acţionarii Alro sunt Vimetco N.V Amsterdam, cu 84,18% din acţiuni, Fondul Proprietatea – 10,21% şi alţi acţionari – 5,59%.