Ministerul Economiei analizează varianta înfiinţării unui fond de investiţii prin transformarea structurilor ce gestionează participaţiile minoritare ale statului deţinute la companii, respectiv prin transformarea AVAS şi a OPSPI, după privatizarea pachetelor majoritare, a declarat ministrul Economiei, Varujan Vosganian (foto).
“Am putea înfiinţa un fond de investiţii prin transformarea participaţiilor statului. Adică să se transforme din AVAS (n.r. – Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului), OPSPI (n.r. – Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie) într-un fond de investiţii. Dar este o fază ulterioară. Acum încercăm să privatizăm din patrimoniul deţinut. Vom lua această variantă în calcul în paralel cu privatizările. Acolo unde statul are participaţii majoritare mergem pe varianta privatizării. Unde statul are participaţii minoritare putem gândi o formulă pe tipologia fondurilor de investiţii financiare”, a afirmat Varujan Vosganian.
Pe de altă parte, ministrul a declarat că OPSPI va fi transformat în două entităţi separate, o parte urmând să funcţioneze în subordinea Ministerului Economiei, iar cealaltă în subordinea ministrului delegat pentru Energie, autorităţile urmând să definitiveze portofoliile celor două structuri până la finalul săptămânii. “OPSPI se află în proces de reorganizare. O parte va trece la Energie, o parte la Ministerul Economiei. Sperăm să finalizăm săptămâna aceasta. Apoi vom discuta despre lista companiilor ce urmează să fie privatizate”, a afirmat Varujan Vosganian.
Procedurile de privatizare ale acţiunilor deţinute de stat la companiile din sector se realizează prin intermediul OPSPI, următoarele societăţi ce vor intra în acest proces fiind Cupru Min şi Plafar.
“La Cupru Min alcătuim echipele care vor face oferta pentru parteneriatul public privat, formulă acceptată şi de Guvern. Sperăm ca, în scurt timp, această ofertă să fie lansată. Avem o listă de companii pe care dorim să le introducem în procesul de privatizare. Plafar este următoarea. Plafar a ieşit din insolvenţă, este la un nivel destul de redus faţă de ce ştiam, dar vom lansa procedurile de privatizare şi în acest caz. Cupru Min va fi destul de atractivă pentru această formulă pe care am iniţiat-o. Este o companie care se promovează singură, dar vom face şi noi demersuri în acest sens”, a adăugat Varujan Vosganian.
Strategie de reindustrializare
Ministrul Economiei a mai declarat că intenţionează să cuprindă, cu prioritate, în strategia de reindustrializare a României, dezvoltarea parcurilor industriale şi a centrelor industriale, o idee promovată şi de fostul ministru delegat pentru Mediul de Afaceri, Lucian Isar, cu care actualul ministru al Economiei intenţionează să discute pentru a utiliza experienţa acestuia în noile proiecte.
“Voi avea o întâlnire cu domnul Lucian Isar, vreau să folosesc experienţa lui. A avut mesaje consistente şi trebuie să preluăm din ele. Am realizat o hartă a parcurilor industriale, pe care am prezentat-o patronatului francez. Avem câteva zeci, unele funcţionează bine, altele sunt în aşteptare de ofertanţi. Suceava şi Bistriţa sunt în proces de realizare. Până la finalul anului vom avea oferte de investiţii în mai toate judeţele ţării”, a precizat Varujan Vosganian.
Acesta a adăugat că parcurile industriale vor fi cuprinse într-un catalog de promovare şi vor fi dezvoltate prin colaborare instituţională între Ministerul Economiei, Ministerul Administraţiei şi Dezvoltării Regionale şi autorităţile locale.
“Vom realiza un catalog de promovare. Vom include avantajele fiecărei zone, pentru că fiecare are avantajele sale, şi o tipologie a experienţei forţei de muncă. În zonele cu centre universitare, forţa de muncă este educată, în altele este o forţă de muncă bine calificată datorită industriilor menţinute, cum este cazul în Zalău, Bistriţa, Braşov”, a mai spus Vosganian.
Negocieri la Oltchim
Disponibilizările de la Oltchim Râmnicu Vâlcea vor fi proporţionale cu dimensiunea capacităţii de producţie a combinatului, contractarea unui împrumut de 10 – 15 milioane euro de la băncile cu care autorităţile negociază în această perioadă putând asigura funcţionarea la o capacitate de 50%.
“Discuţiile cu băncile continuă, iar, în situaţia în care am putea obţine de la băncile creditoare un împrumut de 10 – 15 milioane euro, în baza negocierilor cu traderii, am putea creşte capacitatea de producţie la peste 50%, ceea ce ar însemna şi păstrarea unui număr important din salariaţii de pe platformă. Disponibilizarea lor este o decizie pe care o iau administratorii judiciari, care au deja discuţii cu sindicatele. Administratorii judiciari caută şi formule de a asigura salarii compensatorii. Disponibilizările vor fi proporţionale cu capacitatea de asigurare a funcţionarii combinatului. Personalul care va fi păstrat la Oltchim este superior procentual capacităţii de producţie pentru că există, spre exemplu, şi personalul administrativ. Dacă avem o capacitate de producţie de 50%, procentul personalului păstrat este mult mai mare. Dar pentru a păstra întreg personalul ar trebui să existe o capacitate de producţie de 80%”, a afirmat Varujan Vosganian.
De asemenea, acesta a precizat că administratorul judiciar şi cel special negociază cu furnizorii de materie primă şi cu beneficiarii pentru a ajunge la o capacitate de producţie cât mai ridicată.
“Colegii mei, administratorul judiciar şi administratorul special, au negocieri atât cu furnizori de materie primă, cu beneficiarii, cât şi cu companiile de electricitate şi alţi furnizori, pentru a dezvolta o capacitate crescută de producţie”, a adăugat Vosganian.
Reamintim, Adunarea Generală a Acţionarilor Oltchim Râmnicu Vâlcea l-a desemnat, în 14 martie 2013, pe Bogdan Nicolae Stănescu administrator special al societăţii, la propunerea Ministerului Economiei. Administratorul special va desemna conducerea interimară a companiei, iar contractul de management privat la Oltchim poate fi încheiat de către Adunarea Creditorilor din 15 aprilie 2013.
Guvernul a aprobat, în 23 ianuarie 2013, Memorandumul cu privire la intrarea în insolvenţă a SC Oltchim SA. Administratorul judiciar provizoriu nominalizat pentru Oltchim este consorţiul format din Rominsolv SPRL şi BDO Business Restructuring RPRL.
Extindere la reţea
Autorităţile intenţionează să extindă Reţeaua de reprezentare externă a României. “În ceea ce priveşte dezvoltarea relaţiilor economice ale României, există un potenţial mare de colaborare cu Statele Unite ale Americii. La nivelul diplomaţiei economice vom avea un crochiu al strategiei pentru comerţ exterior la jumătatea lunii aprilie. Vom mai lucra la acest proiect până în mai. În 2010, reţeaua a fost înjumătăţită, iar ea trebuie întinerită şi întărită. În Africa nu avem reprezentare decât în nord şi sud extrem. Diplomaţia română este inexistentă în Africa de Nord, în Australia, în Africa de Est. Exportul este în continuare o prioritate, deoarece a fost unul din pilonii care a ţinut economia în plină criză”, a afirmat Varujan Vosganian.
Rolul Reţelei de reprezentare externă a Ministerului Economiei vizează crearea şi dezvoltarea dialogului şi relaţiilor cu oamenii de afaceri din ţara în care activează, potrivit site-ului ME, precum şi iniţierea, organizarea şi participarea la negocieri la nivel guvernamental sau ministerial pentru convenirea de noi acorduri, actualizarea celor existente, recuperarea creanţelor şi a altor forme comune de monitorizare a relaţiilor economice bilaterale.
De asemenea, reprezentanţii Reţelei externe a României sunt responsabili de transmiterea de date prelucrate privind oportunitatea negocierii unor acorduri preferenţiale pentru crearea unor zone de liber schimb sau a unor uniuni vamale, având în vedere interesul părţii române pentru dezvoltarea exporturilor.
