În dezvoltarea infrastructurii AI, cuprul este un element esențial, fiind utilizat în centrele de date, pentru fabricarea cablurilor electrice, a transformatoarelor, barelor conectoare, sistemelor de răcire și chiar în circuitele cipurilor, memoriilor și componentelor electronice. Totodată, tendința de electrificare a sectorului auto sporește presiunea cererii, întrucât vehiculele electrice pot necesita de trei până la patru ori mai mult cupru decât autoturismele convenționale cu motor cu ardere internă, în timp ce rețelele globale de energie regenerabilă și infrastructura energetică necesită extinderi masive pe parcursul mai multor ani, spune analistul eToro pentru România, Bogdan Maioreanu.
Cuprul are, de asemenea, aplicații importante în industria de apărare. Acest lucru îl face să fie unul dintre cele mai importante metale din punct de vedere strategic și un material cu adevărat versatil. Nevoia de cupru în toate aceste domenii aflate în expansiune sporește cererea pentru acesta. Iar asta se reflectă foarte clar în prețurile sale, care au crescut cu peste 30% în ultimul an. Pe măsură ce tehnologia avansează, companiile din domeniul inteligenței artificiale încep însă să se uite dincolo de cupru, către fibra optică și diamante.
În ciuda perspectivelor puternice privind cererea de cupru, provocarea cheie pentru piață rămâne dificultatea dezvoltării unor noi surse miniere, așa cum se arată în raportul Agenției Internaționale pentru Energie, Critical Minerals Outlook for 2026. Pe baza proiectelor miniere anunțate, oferta globală de cupru primar ar putea înregistra un deficit de 25% în 2035. Dintre toate zăcămintele de cupru descoperite în ultimii 35 de ani, doar 5% au fost descoperite în ultimul deceniu. În plus, calitatea minereului s-a degradat cu 40% din 1991 încoace, ceea ce a dus la creșterea costurilor de capital și a complexității proiectelor pentru minele de cupru.
Cursa pentru AI începe să genereze provocări în care cuprul s-ar putea să nu mai fie materialul cel mai potrivit. În ceea ce privește transmisia semnalului în cipurile de AI, companiile încearcă să găsească un mediu mai rapid și se orientează către fotoni în fibra optică, în locul electronilor din cupru. Printre companiile implicate în dezvoltarea fotonicii se numără Lumentum, Coherent și Marvell, alături de Corning, care furnizează soluții de conectivitate optică și care a primit 500 de milioane de dolari de la Nvidia printr-o tranzacție ce susține parteneriatul lor pe termen lung. Un alt domeniu în care centrele de date încearcă să găsească cea mai bună soluție este răcirea. Deoarece calculul generează cantități uriașe de căldură în clusterele mari de procesoare, companiile din domeniul AI încearcă să găsească cea mai bună soluție la această problemă. Iar acum se îndreaptă și spre diamante.
Astfel, boom-ul AI ar putea crea o nouă cerere pentru materiale specializate pe bază de diamant. Prețurile diamantelor au scăzut în ultima vreme, remodelând alegerile consumatorilor pe măsură ce pietrele create în laborator devin din ce în ce mai accesibile. În timp ce în septembrie 2026 un diamant natural standard de un carat costa aproximativ 3.900 de dolari, în scădere cu 51% față de acum 5 ani, diamantele create în laborator au înregistrat scăderi și mai accentuate, prețurile en gros scăzând cu peste 75% începând din 2022. China reprezintă peste 60% din oferta globală, ceea ce face ca diamantele create în laborator să fie din ce în ce mai greu de comercializat ca mărfuri rare.
Deja utilizate pe scară largă pentru fabricarea uneltelor de tăiere, găurire și șlefuire, diamantele create în laborator pot, de asemenea, să disipeze căldura generată de procesoarele puternice. Conductivitatea termică a diamantului depășește 2.000 W/mK, fiind de peste cinci ori mai mare decât cea a cuprului. În februarie 2026, Akash Systems a anunțat livrarea unor servere echipate cu cipuri Nvidia H200 și sisteme de răcire pe bază de diamant, marcând una dintre primele aplicații comerciale. Utilizarea diamantului pentru răcirea cipurilor existente este diferită de fabricarea semiconductorilor din diamant, o tehnologie mai complexă, limitată de substraturi costisitoare și de o producție redusă. Previziunile sugerează că piața industrială mai largă a diamantelor create în laborator s-ar putea extinde de la aproximativ 2,1 miliarde de dolari în 2025 la 4,3 miliarde de dolari în 2034, deși amploarea viitoarelor comenzi legate de AI rămâne incertă.
Printre companiile listate la bursă cu expunere în acest domeniu se numără Coherent, care dezvoltă materiale din diamant pentru disiparea căldurii, și Sumitomo Electric, care produce monocristale de diamant și materiale legate de semiconductori. Anglo American are, de asemenea, expunere prin participația sa de 85% în De Beers, proprietarul companiei Element Six, specializată în diamante industriale, deși vânzarea planificată a De Beers ar putea schimba această poziție. Diamantele reprezintă doar o parte din activitățile acestor grupuri, astfel încât creșterea cererii s-ar putea să nu se traducă imediat într-o creștere semnificativă a profiturilor.
Dacă producția specializată nu reușește să țină pasul cu comenzile din domeniul tehnologic, prețurile din acest segment ar putea scădea mai lent sau chiar ar putea începe să crească. Orice efect asupra prețurilor bijuteriilor rămâne incert. Pentru investitori, întrebarea cheie este care producători pot transforma aplicațiile emergente în comenzi recurente și profituri.
În ciuda acestor evoluții, cuprul va rămâne probabil esențial pentru infrastructura industrială și cea de inteligență artificială în anii următori. Legăturile optice ar putea înlocui anumite conexiuni de comunicații din cupru, în timp ce materialele pe bază de diamant pot îmbunătăți disiparea căldurii, dar combinația unică a cuprului între conductivitate, versatilitate și scalabilitate economică este garantul că acesta va rămâne coloana vertebrală fundamentală a infrastructurii tehnologice globale în viitorul previzibil.
