Banca Națională a României (BNR) prognozează o rată a inflaţiei de 9,6% pentru finalul acestui an, cu un maxim de 11,2% la sfârșitul lunii iunie. Banca Centrală prognozează o inflaţie de 11,2% la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022. 6,3 puncte procentuale ale inflației anuale va însemna contribuţia energiei, potrivit Raportului trimestrial asupra inflaţiei. În precedentul Raport asupra inflaţiei, publicat în luna noiembrie a anului trecut, Banca Centrală arăta că rata anuală a inflaţiei IPC este prevăzută să se tempereze până la 5,9% la sfârşitul acestui an. Comparativ cu Raportul din noiembrie, inflaţia înregistrată la finele anului trecut a fost mai ridicată cu 0,7 puncte procentuale şi s-a situat la 8,19%.
În actualul raport se arată că, începând din luna aprilie, după încheierea perioadei de aplicare a măsurilor de sprijin prevăzute în legislaţie, prognoza este grevată de incertitudini majore asociate dinamicii preţurilor bunurilor energetice de pe pieţele de profil.
„În primul trimestru al anului curent, rata anuală a inflaţiei IPC este prognozată la valori relativ stabile, marginal inferioare celei înregistrate în decembrie 2021. Se vor manifesta în continuare presiuni inflaţioniste pe segmentul energiei (inclusiv în cazul combustibililor, pe fondul evoluţiei cotaţiilor globale ale ţiţeiului), dar şi la nivelul indicelui CORE2 ajustat. În sens invers va acţiona un efect de bază favorabil, asociat scumpirilor de la începutul anului anterior, precum şi aplicarea temporară, de la 1 februarie, a unor scheme de compensare mai cuprinzătoare pentru preţurile energiei electrice şi ale gazelor naturale. Din aprilie, după încheierea perioadei de aplicare a măsurilor de sprijin prevăzute în legislaţie, prognoza este grevată de incertitudini majore asociate dinamicii preţurilor bunurilor energetice de pe pieţele de profil. Ipoteza adoptată în scenariul de bază, configurată cu informaţiile disponibile la momentul finalizării acestuia, prevede revenirea preţurilor energiei electrice şi ale gazelor naturale suportate de consumatorii casnici, în funcţie de momentul reînnoirii contractelor, la niveluri ce vor reflecta, odată cu expirarea măsurilor de sprijin, evoluţiile din pieţele de energie, care continuă să rămână tensionate. Astfel, prognoza indică o dinamizare a ratei anuale a inflaţiei IPC în luna aprilie, urmată de o decelerare graduală pe parcursul trimestrelor următoare, când sunt aşteptate ajustări de mai mică amploare ale preţurilor energiei”, se menţionează în Raportul BNR.
De asemenea, prognoza curentă indică majorări mai ample ale preţurilor energiei electrice şi ale gazelor naturale după expirarea schemei de compensare, cu impact mai persistent asupra ratei anuale a inflaţiei, pe fondul prelungirii tensiunilor de pe pieţele de energie. O contribuţie inflaţionistă mai ridicată în acest an provine şi din partea preţurilor combustibililor, pe fondul evoluţiilor recente ale cotaţiilor ţiţeiului. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei IPC a suferit revizuiri ascendente substanţiale pentru finele anului curent (+3,7 puncte procentuale, din care 3,5 puncte procentuale explicate de componenta „energie” a coşului de consum). Totuşi, valoarea proiectată pentru finele intervalului de prognoză este similară celei anticipate în Raportul din luna noiembrie 2021 pentru acelaşi orizont.
Reamintim, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât și majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2% pe an, începând cu data de 10 februarie 2022.
Potrivit consultantului de strategie la BNR, Adrian Vasilescu, majorarea dobânzii cheie este determinată de inflaţia din România, care este parte integrantă a inflaţiei globale.
„Măsura de astăzi (n.r. – miercuri) este determinată de inflaţia din România, care este parte integrantă a inflaţiei globale. Dacă în perioada 2017 – 2019 am avut o inflaţie tot determinată de preţurile la energie, la gaze şi la electricitate, atunci cauzele au fost aici, interne. Acum, cauzele interne sunt secundare. Principale sunt cauzele externe şi Banca Naţională a făcut o analiză amănunţită a acestui tablou şi a ajuns la concluzia că trebuie să ia această măsură, să majoreze cu 0,50 de puncte procentuale rata de politică monetară. După cum vedeţi, este o rată de politică monetară real negativă, adică mult sub rata inflaţiei. E o rată care pleacă de la două judecăţi prudenţiale. Anume, nu ne putem extrage din contextul global. Trebuie să ţinem seama de ce se întâmplă în lumea noastră, mai ales că inflaţia vine de afară. Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, Banca Naţională a luat o măsură care să nu iasă din coordonatele prudenţialităţii, în sensul că această rată de politică monetară are două efecte. Ea poate să lovească inflaţia, dar nu în determinantele ei energetice, că de la FED-ul american până la Banca Centrală a României nicio bancă nu poate să stăvilească inflaţia determinată de criza energetică, dar care să stăvilească efectele secundare, să stăvilească efectele asupra celorlalte preţuri. Energia electrică are efectele ei, combustibilii au efectele lor, gazele de asemenea. Şi mai departe să nu pună stavilă creşterii economice. Pentru că se spune clar în comunicat, creşterea economică în trimestrul 4 deja a avut o încetinire şi să nu continue această încetinire. De asemenea, să nu lovească creditarea”, a spus Adrian Vasilescu potrivit Agerpres.
Acesta a explicat, recent, că România nu a mai avut o inflaţie de două cifre din 2004, când a coborât la 9% de la peste 10%.
Inflaţia va depăşi probabil 10%, în luna aprilie
Inflaţia va depăşi, probabil 10%, în luna aprilie a anului curent sau când vor expira măsurile de compensare şi plafonare, dar nu cu mult, susţine Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie al BNR.
„Am crescut pasul de întărire a politicii monetare. Eu aş spune că este un pas necesar, în condiţiile preţurilor inflaţioniste pe care le vedem, însă trebuie să nuanţez puţin. Deşi 80% din creşterea observată de preţuri anul trecut, creşterea suplimentară să spunem, a venit din preţurile la combustibili şi energie, BNR trebuie să crească dobânda pentru a tempera aşteptările inflaţioniste. În luna aprilie a anului curent sau când vor expira măsurile de compensare şi plafonare, inflaţia va depăşi probabil 10%, dar nu cu mult! Asta este o menţiune importantă: nu cu mult! În schimb, şi trebuie spus, operăm în condiţii majore de incertitudine, dacă măsurile de compensare se prelungesc, inflaţia va rămâne de o cifră. Tot de o cifră va rămâne dacă se găsesc soluţii la fel de eficiente, precum reducerea taxelor pe produsele energetice. Pentru că în fapt tot o reducere a facturilor ar însemna. Iar acest puseu inflaţionist trebuie să spunem că este indus de şocul preţurilor energiei şi că se va disipa în următoarele 12 luni. La fel de important este să spunem că este o evoluţie observată în toate ţările vecine, nu este nicidecum un fenomen tipic României, inflaţia apare la nivel global şi trebuie spus foarte clar: este peste tot în lume, şi cam peste tot în lume se cresc sau urmează să crească dobânzile”, a spus Cristian Popa, la Digi 24.
În opinia sa, dobânzile nu sunt uriaşe. Popa a afirmat că acestea abia ajung la nivelul de dinaintea pandemiei, când dobânzi de 3-4% erau normale.
„Să nu uităm, de asemenea, că dobânzile sunt încă mult sub rata inflaţiei, sunt chiar mai mici decât în ţările vecine. Şi aş face o menţiune, pentru că a fost nepreluată de media, deşi este foarte clar menţionată la sfârşitul comunicatului nostru, este aceasta: trebuie să stimulăm şi economisirea. De acolo vin creditele, din depozite….Eu văd că toată lumea vorbeşte despre creşterea dobânzilor la credite, dar noi nu trebuie să uităm de deponenţi! Sunt în jur de 10 milioane de depozite, sub diverse forme, în România, şi cel mult 1,5-2 milioane de credite, şi atunci eu ca membru al Consiliului de Administraţie mă întreb: deponenţii nu trebuie să fie protejaţi?”, a adăugat Popa.
În 2021, energia, mâncarea și materiile prime au alimentat inflația
Factorul determinant al inflaţiei în 2021 a fost creşterea la nivel internaţional a preţurilor materiilor prime, alimentelor şi energiei, însă a contribuit şi acel „efect de bază” generat de preţurile scăzute din 2020, relevă o analiză realizată de Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) în cele 11 ţări membre din zona Mării Negre, inclusiv România.
Potrivit analizei, stimulentele fiscale şi monetare aplicate de autorităţi au contribuit la inflaţie prin creşterea cererii de bunuri şi servicii.
Începând cu 2021, inflaţia a crescut atât în economiile avansate, cât şi în cele emergente, în unele ţări atingând cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii. Ţările membre ale Băncii pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) nu fac excepţie de la aceste tendinţe globale.
Analiza BSTDB arată că inflaţia din sectorul serviciilor este încă scăzută şi, în plus, nu există presiuni suplimentare generate de măririle salariale. Pe de altă parte, indicii preţurilor de consum (IPC) sunt în creştere la majoritatea categoriilor de mărfuri şi servicii, ceea ce poate fi un semn pentru viitoare presiuni inflaţioniste.
În ceea ce priveşte preţurile internaţionale ale materiilor prime, BSTDB menţionează că acestea se vor modera, însă se preconizează că inflaţia, în special cea alimentară, va rămâne ridicată în 2022.
„Pentru a atenua riscul intensificării inflaţiei sau ‘efectul de runda a doua’, băncile centrale din majoritatea ţărilor din zona Mării Negre au început deja să înăsprească politicile monetare, însă acest lucru poate crea provocări pentru economiile emergente”, avertizează analiştii Băncii.
Deşi rata inflaţiei şi factorii determinanţi au variat de la o ţară la alta, trendul de creştere al inflaţiei a fost o provocare generală pentru ţările din regiunea Mării Negre.
„Unul dintre motivele inflaţiei ridicate din 2021 a fost nivelul scăzut al inflaţiei în anul precedent, care se traduce printr-un efect de bază scăzut. În mod uzual, inflaţia se măsoară prin compararea nivelului actual al preţurilor cu nivelul preţurilor din anul precedent. Având în vedere creşterea moderată a preţurilor în 2020, chiar şi o revenire la nivelurile iniţiale în 2021 ar fi dat aritmetic o rată ridicată a inflaţiei. Pe lângă acesta, un rol important în creşterea inflaţiei l-au avut factorii legaţi de ofertă, derivanţi din evoluţiile pieţei mondiale a mărfurilor”, se menţionează în analiza citată.
Anul 2021 a fost marcat de o creştere abruptă a preţurilor internaţionale ale materiilor prime, în special la alimente şi energie. Potrivit sursei citate, preţurile internaţionale ale principalelor produse alimentare, cum ar fi grâul, zahărul, uleiurile şi carnea, au crescut cu 35% – 50%, alimentând astfel inflaţia la nivel mondial, inclusiv în ţările membre ale BSTDB.
„Creşterea bruscă a preţurilor la energie a fost un alt motor al inflaţiei în regiune. Preţurile internaţionale ale ţiţeiului au crescut cu peste 60% în 2021, iar cele ale gazelor naturale aproape s-a triplat. Aceste aspecte demonstrează faptul că o rată crescută a inflaţiei este generată în principal de evoluţia preţurilor internaţionale, mai degrabă decât de presiunile interne”, susţin analiştii.
Un indicator important care poate evidenţia un trend inflaţionist este inflaţia în sectorul serviciilor, unde dinamica preţurilor depinde mai mult de interacţiunea dintre cerere şi ofertă la nivel local, decât de factori globali. În majoritatea ţărilor membre ale BSTDB, inflaţia serviciilor este mai scăzută decât inflaţia generală şi se situează în jurul targetului băncilor centrale, se subliniază în analiza citată.
„În general, o inflaţie ridicată şi prelungită determină nevoia de salarii mai mari, ceea ce, la rândul său, duce la creşterea costurilor de producţie şi, în cele din urmă, creează presiuni suplimentare. Prin urmare, o modalitate de a înţelege dacă mărirea inflaţiei este rezultatul unor presiuni de lungă durată este de a analiza ritmul de creştere al salariilor şi de a-l compara cu nivelul actual al inflaţiei. În majoritatea ţărilor, datele din sectorul serviciilor şi al salariilor nu oferă dovada unor presiunilor inflaţioniste, în schimb se observă o creştere a indicilor preţurilor de consum (IPC). În 2021, indicele de difuzie, care măsoară ponderea categoriilor IPC şi creşterile de preţuri, se situa la unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii cinci ani. Acest lucru poate fi un semn pentru viitoare tendinţe de inflaţie”, susţin analiştii BSTDB.
În opinia acestora, majoritatea ţărilor din regiunea Mării Negre au răspuns la criza economică indusă de pandemie prin măsuri fiscale şi monetare stimulative în 2020 şi 2021.
„Cheltuielile publice mai ridicate au împiedicat o prăbuşire a cererii în prima etapă a pandemiei şi au condus la o revenire economică bazată pe cerere, iar acest lucru a creat presiuni suplimentare asupra preţurilor. Însă ţările s-au angajat să reducă deficitele fiscale la niveluri sustenabile, ceea ce înseamnă că, în anii următori, presiunile exercitate de cerere asupra inflaţiei, care decurg din politica fiscală, se vor reduce”, comentează analiştii.
Totodată, relaxarea politicii monetare a condus la scăderea ratelor reale ale dobânzilor la credite şi a încurajat cererea de noi împrumuturi, astfel creând presiuni suplimentare asupra preţurilor.
BSTDB concluzionează că recenta creştere a inflaţiei a fost cauzată în primul rând de factorii globali, cum ar fi creşterea preţurilor internaţionale ale mărfurilor. De exemplu, indicele global al preţurilor la alimente calculat de FMI a crescut cu 27% în 2021. Preţurile energiei şi ale metalelor au urcat, de asemenea, contribuind astfel la inflaţie atât prin creşterea preţurilor la combustibili, cât şi prin creşterea costurilor de producţie.
Abia în anii următori se vor ieftini energia și alimentele
Potrivit raportului World Economic Outlook al FMI (ianuarie 2022), sunt preconizate scăderi ale costurilor pentru mâncare şi energie în anii următori. „Cu toate acestea, deoarece creşterea preţurilor pentru alimente la nivel mondial nu s-a reflectat în totalitate în preţurile locale, ne putem aştepta la o inflaţie alimentară ridicată în ţările din regiune în cursul anului 2022”, atrag atenţia analiştii băncii.
Perspectivele privind inflaţia şi riscurile unui efect de runda a doua depind, în mare măsură, de cât de mult reuşesc autorităţile monetare din ţările din regiunea Mării Negre să diminueze aşteptările inflaţioniste şi să reducă presiunile de depreciere a monedei.
„Majoritatea băncilor centrale din regiune a început deja să înăsprească politicile monetare, iar acestea vor rămâne restrictive pe parcursul anului 2022 şi atât timp cât este necesar pentru ca aşteptările privind inflaţia să fie limitate”, subliniază analiştii băncii.
Banca pentru Comerţ şi Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) este o instituţie financiară internaţională înfiinţată de Albania, Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Rusia, Turcia şi Ucraina. Banca sprijină dezvoltarea economică şi cooperarea regională prin acordarea de împrumuturi, linii de credit, capitaluri şi garanţii pentru proiecte şi prin finanţări comerciale în sectoarele publice şi private din ţările membre. Capitalul autorizat al Băncii este de 3,45 miliarde de euro. BSTDB beneficiază de un rating pe termen lung „A-” acordat de Standard and Poor’s (S&P) şi „A2” acordat de Moody’s.
