Acasă MediuDezvoltare Durabila ”25 de ani de mediu în România”

”25 de ani de mediu în România”

de L M

sigla ministerul mediuluiMai toți miniștrii Mediului în viață au participat la manifestările care au marcat 25 de ani de protecția mediului în România, demers promovat de Asociația Română de Mediu și Asociaţia Planeta Verde, sub patronajul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Reușitele și eșecurile amintite de ei sunt copia fidelă a evoluției societății postdecembriste.

25 de ani de mediu în România, 1990-2015” a beneficiat de prezența a 10 miniștrii care au activat în această perioadă, la care s-a adăugat și proaspătul ministru al Mediului Cristiana Pașca Palmer. Simpla lor prezență a fost un element elocvent despre modul în care a evoluat societatea. Dacă anii 90 au fost dominați de miniștrii bărbați, în ultima perioadă domeniul a fost și este administrat de către femei. Mai mult, enumerarea celor mai importante decizii luate de acești miniștrii duc la concluzii privind evoluția domeniului în România. Dacă la început nu era nimic, nici legi.nici instituții, după cum spunea ministrul care a ocupat portofoliul la începutul anilor 90, acum sectorul este dominat de o mare complexitate legislativă, dar și de acțiuni iinfracționale, în special în silvicultură. Oricm, cea mai frecventă nerealizare a miniștrilor se leagă la lipsa educației ecologice a populației.

Începuturi

România era considerată cea mai poluată ţară din Europa, la momentul înfiinţării Ministerului Mediului, a declarat, luni, în cadrul evenimentului de marcare a 25 de ani de mediu, Valeriu Eugen Pop, fost ministru al Mediului în perioada 1990 – 1991. Una dintre cele mai mari realizări a fost vizita făcută în România de către exploratorul Jacques Yves Cousteau, care a făcut un film despre Dunăre și deltă, ceea ce a dus la schimbarea părerii despre România”, a spus Pop. Potrivit acestuia, cele mai importante realizări se referă la introducerea acordului de mediu, înfiinţarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, înfiinţarea Regiei Pădurilor, introducerea unei cote de tăiere a pădurilor şi a cotelor de vânătoare. La polul opus, al nerealizărilor, spun că la nivel educativ am realizat destul de puţin, lucru care se vede şi astăzi, a spus Pop.

Academicianul Ioan Jelev a fost prezent la manifestare, acesta fiind secretar de stat în Ministerul Mediului pe vremea când ministru a fost Aurel Constantin Ilie, în perioada 1992-1996 și 2000-2002. Academicianul nu a putut să treacă peste faptul că, în timpul mandatului său, România a ratificat Protocolul de la Kyoto, fiind primul stat care a semnat acest important document cu relevanță la nivel mondial.

Romică Tomescu, ministru în perioada 1998-2000, a considerat că principala provocare de care a avut parte se referă la crearea condițiilor de preaderare. ”Dosarul avea foarte multe hibe, venite din comunism. Pe locul doi s-au situat retrocedările (…). De altfel, cea mai mare neîmplinire este că nu am reușit să conving puterea politică cu privire la modul de retrocedare, măcar a unei părți, adică proprietarii să spună dacă vor retrocedarea în natură sau în bani”, a spus Tomescu, referindu-se la marea reformă în retrocedări, prin Legea nr. 1/2000. La reușite, fostul ministru Tomescu a trecut și faptul că România nu a trebuit să plătească nicio despăgubire în urma celebrului accident minier de la Baia Mare,din 2000, când 100.000 de mc de ape cu cianuri s-au revărsat în Tisa și apoi în Dunăre.

Deceniu dominat de integrare

Potenţialul de pierdere din criza economică este infinit mai mic faţă de pierderea planetei prin încălzirea globală, a afirmat Petru Lificiu, fost ministru al Mediului, în perioada 2002-2003. Fiecare ministru a făcut după cum l-a dus capacitatea şi sufletul. A fost o perioadă foarte grea, în care trebuia transpusă legislaţia europeană în cea naţională. Aveam misiunea să le citim cuvânt cu cuvânt şi să le transpunem în România. Una dintre realizările este numărul de 177 acte normative transpuse şi armonizate în legislaţia românească. A doua realizare a fost redactarea şi elaborarea documentului de poziţie privind aderarea României la Uniunea Europeană. O a treia realizare a fost înfiinţare celor trei rânduri de instituţii: Garda Naţională de Mediu, Administraţia Fondului pentru Mediu şi agenţiilor regionale de protecţia mediului, a spus Lificiu. La nerealizări amintesc faptul că nu am reuşit să dăm o linie specială pentru oamenii din ţara noastră privind educaţia de mediu, cultura de mediu”, a declarat Petru Lificiu.

Pentru Sulfina Barbu, ministru în perioada 2004-2007, cea mai importantă reușită o reprezintă îndeplinirea criteriilor de aderare. Dacă negocierile se terminaseră în 2004, România avea la dispoziție doi ani pentru armonizarea legislației în anumite domenii, ‘”traduse” prin 9 stegulețe roșii. Chiar și comisarul pentru Mediu de atunci și-a manifestat scepticismul în ceea ce privește reușita României. ”Am reușit să le eliminem pe toate. Un steguleț roșu ar fi însemnat limitarea finanțărilor”, a declarat Sulfina Barbu. Fostul ministru se mândrește cu proiecte foarte populare și astăzi, precum Programul Rabla, codificările din meteorologie și hidrologie sau procedurile de gestionare a inundaţiilor.

La nerealizări trec faptul că nu am reuşit să fac rolul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului mai ferm. Sunt ferm convinsă că este nevoie de proceduri mai ales pe autorizare. Este trist să auzi că autorizaţiile sunt elaborate diferit de la o agenţie la alta. În domeniul autorizării trebuie să avem proceduri unitare şi pentru asta trebuie discutat. Autorizaţia de mediu trebuie să fie la fel şi la Galaţi, şi la Hunedoara”, a spus Barbu.

Roșia Montană în centru

Cele mai multe mandate le-a avut Attila Korodi, care a fost ministru în trei rânduri, după 2007. ”Anul 2007 a însemnat pentru mine o serie de provocări. Una dintre ele faptul că eram cel mai tânăr ministru din Guvern şi în plus eram şi etnic maghiar. Pentru mine, această presiune a fost constructivă. România, la ora actuală, trebuie să aibă capacitatea de a se impune în familia europeană, pentru că altfel povara procesului de pre-aderare va continua să fie o povară şi de acum înainte. 25 de ani de mediu înseamnă foarte mult. Trebuie să oferim un cadru în care cei care sunt responsabili să aibă o carieră continuă în domeniu. Trebuie să avem curaj să aplicăm legi. Niciodată să nu uităm că societatea civilă trebuie implicată în decizii, a declarat Korodi.

Cea mai mare provocare a tânărului ministru a fost autorizarea controversatului proiect minier de la Roșia Montană. Problema Roşia Montană era o provocare pentru că se întâlnea interesul economic bine conturat cu interesul de mediu bine conturat şi atunci cum poţi lua decizii bune în aceste condiţii. Am fost puţin nebun atunci, eram destul de tânăr încât să nu mă impresioneze aceste aspecte. Roşia Montană m-a dat în judecată şi nu pentru puţini bani, dar dacă nu era societatea civilă cred că rămâneam singur, a subliniat Attila Korodi.

Am avut onoarea şi posibilitatea să conduc mai multe ministere. Cel mai apropiat de sufletul meu este şi va rămâne Ministerul Mediului, pentru că este cel mai frumos minister, pentru că este cel mai greu minister şi, după o experienţă de 20 de ani, mi-am dat seama de cât de multe nu ştiu. A trebuit să treacă o jumătate de an până am început să mă familiarizez cu domeniul. E o responsabilitate imensă. Provocarea cea mai mare a fost Roşia Montană, nu numai că unii îşi aduc aminte că 50 de activişti Greenpeace s-au legat de caloriferele din biroul meu. Diplomatic, nu m-a întristat foarte mult că nu am reuşit acest proces pentru Roşia Montană. Nu s-a înţeles că nu este suficient să vii să faci numai minerit, ci să ţii cont şi de altele, a declarat Laszlo Borbely, ministru în perioada 2010-2012. Pe de altă parte, fostul ministru al Mediului a precizat că, deşi la Fondul de Mediu mai sunt lucruri de făcut, în mandatul său, prin programele Rabla şi Casa Verde s-a reuşit îmbunătăţirea calităţii mediului.

Războiul forestier al doamnelor

România este în ceasul al 12-lea, iar dacă nu reuşim să punem Prioritate zero problemele de protecţie a mediului nu vom obţine rezultatele pe care le dorim, a declarat, în cadrul evenimentului, Lucia Varga, fost ministru al Apelor, Pădurilor și Pisciculturii în perioada 2012 – 2014. De ce în România încă se mai taie pădurile? De ce mai sunt oameni care nu au încă acces la apă? De ce în România oamenii încă mor de boli respiratorii? De ce, în România, specialiştii de mediu nu mai lucrează în instituţii de mediu, de ce au salariile atât de mici şi de ce România este Cenuşăreasa bugetului atunci când vine vorba despre protecţia mediului înconjurător? Sunt întrebări la care am vrea să avem soluţia”, a menţionat Lucia Varga.

Am avut un mandat de 9 luni, cât o sarcină. Bucuria mea este că am lăsat în urmă doi gemeni: Radarul pădurilor şi noul Cod Silvic. Aceşti doi copii pot salva împreună pădurile”, a spus Doina Pană, succesoarea Luciei Varga. ”Codul Silvic este în vigoare, însă tristeţea mea este că, după mai bine de jumătate de an, nu are legislaţia subsecventă. Sunt de părere că domeniul pădurilor nu trebuie să se mai plimbe între ministere. Din punctul meu de vedere, pădurea merită un minister de sine stătător, pentru că nu este numai de interes naţional, ci şi principala cauză care poate conduce la un mediu curat, la mai puţine inundaţii, cu pagube mai mici, a declarat Pană. Ca nerealizări pot să spun că mi-ar fi plăcut să scot şi un Radar al balastierelor. Vreau să continui în Parlament să schimb mentalitatea pentru mediu, prin şcoală. Trebuie o pedagogie a pădurii, a precizat Doina Pană.

Seria foștilor miniștri a fost închisă de Grațiela Gavrilescu. ”În perioada mandatului meu de 11 luni problema pădurii a însemnat problema echivalentă cu sănătatea şi securitatea naţională. După ce am aflat că 8,8 milioane de mc de pădure se taie anual în România, am decis că această problemă să fie discutată în CSAT. Am prezentat problema în forul suprem. Am decis atunci reformarea ITRSV-urilor. Garda Forestieră trebuie să fie aşa cum este şi ANAF-ul. Ne dorim să facem ordine în această ţară, începând cu ordinea pădurii. Vedem cum dealurile au luat-o la vale şi inundaţii catastrofale, pentru că unii şi-au permis să taie pădurea, a spus Gavrilescu. Potrivit fostului ministru al Mediului, pe lista nerealizărilor se regăseşte implementarea unei proceduri de securitate a mediului.

Noul ministru al Mediului Cristiana Pașca Palmer și-a prezentat intențiile pentru scurtul său mandat. ”Observ că în domeniul mediului, în ultimii 25 de ani, s-au făcut paşi importanţi, mai ales pe partea instituţională. La fel şi la nivelul discursului public. Am asistat la un trend pozitiv atât în România, cât şi în Europa. Faptul că natura şi planeta evoluează aşa cum vedem şi trag un semnal de alarmă, e clar că lucrurile trebuie să se schimbe. Îmi doresc ca mediul din România să nu mai fie Cenuşăreasă. Văd mediul ca un minister de facilitator şi iniţiator. Integrarea problematicii de mediu în celelalte politici sectoriale. România trebuie să aibă o voce mult mai pregnantă la nivelul Uniunii Europene, a afirmat Paşca-Palmer.

din aceeasi categorie