România intră într-un ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară, a declarat, într-un conferinţă de presă, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu (foto). În prezent, dobânda – cheie este de 5,25%. Până la sfârşitul anului, Consiliul de Administraţie al BNR va mai avea 4 şedinţe pe probleme de politică monetară (pe 1 iulie, pe 5 august, pe 30 septembrie şi pe 5 noiembrie). Încă de anul trecut, guvernatorul Isărescu a declarat că se trece la “reglaje fine”, adică la modificări ale dobânzii de 0,25. Astfel, până la sfârşitul anului, dobânda de politică monetară ar putea coborî cu un punct procentual, până la 4,25%. De remarcat, şi Banca Centrală Europeană a redus dobânda – cheie, la un nivel minim istoric, de 0,5%. Pe de altă parte, Isărescu a anunţat că este posibilă şi o reducere a rezervei minime obligatorii a băncilor.

“Când o să analizaţi mai atent texul comunicatului veţi vedea că la noi va urma un ciclu de reducere. Noi nu obişnuim, şi nu fac nici de această dată, să preanunţăm deciziile din şedinţa următoare. Atâta timp cât vorbim de reducerea pe toate palierele ale indicatorilor cu care măsurăm inflaţia, şi atâta timp cât vorbim şi despre reduceri ale anticipaţiilor inflaţioniste, cele care ne-au îngrijorat foarte mult. Amintiţi-vă cum se discuta în februarie, începutul de martie, mai toată lumea vorbea de creşteri de preţuri de 10-15%. Aceste lucruri s-au calmat în mod evident, creşterile de preţuri au fost mult limitate şi, în special, în domeniul preţurilor administrate. Ele fiind, aceste creşteri, planificate încă de la începutul anului. Acolo, celelalte preţuri nu numai că s-au temperat, în pragul Sărbătorilor Pascale avem reduceri evidente de preţuri. Mesajul nostru este de intrare a României, cu această decizie, într-un ciclu de reducere a ratelor de dobândă. De ce am început coridorul? Am început coridorul pentru că rata de referinţă îşi diminuează mult din semnificaţie, dacă transmisia nu este eficientă. Ne-am revizuit pozitiv ţinta de inflaţie de la sfârşit de an, în sens de scădere, şi este posibil să devansăm şi reducerea ratei de politică monetară”, a spus Isărescu, conform Agerpres.

Potrivit oficialului BNR, ceea ce doreşte economia şi publicul este reducerea dobânzilor la credite, la finanţări.

“Indicatorul după care se calculează la creditele cu dobânda variabilă costul creditului ROBOR la 3 luni a coborât cu aproape două procente şi tendinţa este, în continuare, de coborâre. Mesajul nostru este de intrare într-un ciclu pe care sperăm să nu-l întrerupem. Adică ştirile din economie, care depind de vreme, asta este economia românească, un ciclu de câteva sesiuni de reducere în ceea ce priveşte rata de politică monetară. Nu vom rămâne izolaţi de trendurile din Europa, mai mult ca sigur. Probabil că vom şi recupera o parte din decalaje”, a explicat guvernatorul BNR.

Mugur Isărescu a precizat faptul că relaţiile dintre rata de politică monetară şi creşterea economică nu sunt deloc directe în România.

“Sunt intermediate, la rândul lor. În România, se pare că mai mult depinde creşterea economică de resursele pe care le au băncile pentru a acorda credite noi. În condiţiile unor dependenţe mari la majoritatea băncilor, cu excepţia celor cu capital în totalitate românesc, de funding de la banca mamă plus acest deleveraging, deci o reducere treptată a finanţărilor de la banca-mamă, noi puteam să ne grăbim să luăm măsuri riscante cu reducerea ratei de dobândă şi piaţa ne-ar fi infirmat. Se pare că în România s-a ajuns la un echilibru. Acestea sunt analizele noatre în ceea ce priveşte deleveragingul, cu alte cuvinte reducerea finanţărilor de la băncile mamă (…)”, a subliniat Isărescu.

Acesta a afirmat, totodată, că în România există o cvasistagnare a cererii de credite, dar o reducere a rezervelor minime obligatorii va putea influenţa pozitiv creşterea economică.

“Avem şi o stare, cel puţin, de cvasistagnare a cererii de credite şi, în aceste condiţii, uitându-ne înainte, putem să activăm instrumentele pe care le avem al dispoziţie. Unul dintre ele este rata de politică monetară. În ce măsură va influenţa ciclul de reducere, pe deoparte, nivelul dobânzilor la credite, şi la cele vechi şi la cele noi, acest viitor ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară mai rămâne de văzut. Să vedem dacă situaţia din Europa nu va accentua, cumva, spun şi eu “Doamne fereşte!”, deleveranging-ul. Adică noi reducem dobânda, dar băncile, fiind dependente de surse de finanţare din exterior, se vor simţi, în continuare, strâmtorate. Avem şi pentru această situaţie un instrument pe care putem să-l activăm, dar, dacă se va întâmpla, rezervele minime obligatorii, care pot să fie reduse. Credem că impactul va fi pozitiv. O asemenea reducere va influenţa pozitiv creşterea economică din România”, a explicat Mugur Isărescu.

Decizii la BNR

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât, în ultima şedinţă, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25% pe an, iar, din 3 mai, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) va coborî la 8,25% pe an.

“În vederea temperării volatilităţii dobânzilor pe piaţa monetară şi bancară, CA al BNR a decis îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/- 3 puncte procentuale de la +/-4 puncte procentuale. Astfel, începând din data de 3 mai 2013, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) va coborî la nivelul de 8,25% pe an de la 9,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit va fi de 2,25% pe an faţă de 1,25%”, se arată într-un comunicat de presă.

Analiza celor mai recente evoluţii ale indicatorilor macro-economici relevă continuarea dezinflaţiei pe seama disipării graduale a impactului tranzitoriu exercitat de factorii de natura ofertei, a îmbunătăţirii anticipaţiilor privind inflaţia şi a persistenţei deficitului de cerere.

“Evoluţia trimestrială a Produsului Intern Brut (PIB) menţine nivelul acestuia sub cel potenţial în pofida recentei sale reveniri în teritoriu pozitiv, inclusiv în contextul unor semnale de ameliorare a activităţii economice datorată în principal evoluţiei favorabile a exporturilor şi producţiei industriei manufacturiere. Dinamica anuală reală a împrumuturilor acordate sectorului privat a rămas negativă, similar evoluţiilor creditului din zona euro şi din majoritatea ţărilor din regiune. În plus, retensionarea pieţelor financiare internaţionale pe fundalul acutizării recente a crizei din zona euro a avut efecte negative limitate asupra economiei româneşti, performanţele mai bune ale ţării stimulând reluarea intrărilor de capital, ceea ce s-a reflectat în aprecierea cursului de schimb al leului”, se mai arată în comunicat.

Menţinerea cursului este remarcabilă

Faptul că leul s-a apreciat în condiţiile crizei din coasta României este remarcabil, a declarat Mugur Isărescu, în conferinţa de presă.

De remarcat, regimul de curs în România este unul de flotare controlată. Ceea ce înseamnă că, în anumite intervale, acesta se mişcă liber. În momentul în care depăşeşete aceste limite, în sus sau în jos, intervine BNR, direct sau indirect. Care sunt aceste limite este un secret extrem de bine pastrat!

Totuşi, din ce în ce mai mulţi economişti reproşează BNR că nu intervine pentru deprecierea leului. Un leu puternic face exporturile mai scumpe şi importurile mai ieftine, ceea ce afectează, în primul rând, produsele româneşti, care pierd nu numai din competitivitatea externă (scad exporturile), ci şi cea internă (produsele româneşti nu mai au loc nici pe piaţa locală, pentru că devin mai scumpe decât cele de import).

În plus, BNR are bani să intervină pe piaţa valutară. Rezervele valutare ale BNR au crescut, la sfârşitul lunii aprilie, cu 0,63% faţă de luna precedentă, ajungând la nivelul de 32,411 miliarde de euro. Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar, în condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 3,755 miliarde euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur), la 30 aprilie 2013, au fost de 36,166 miliarde euro, faţă de 36,386 miliarde euro cât s-au consemnat la finalul lunii anterioare. În luna mai 2013, plăţile scadente în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de stat, însumează 1,170 miliarde euro.

În aceste condiţii, este greu de “descifrat“ mesajul guvernatorului.

“Cursul este liber, determinat de piaţă, într-adevăr influenţat de intrări de capitaluri. Este remarcabil, o spun cu toată convingerea, ca în condiţii de criză şi nu cu o criză prin Islanda, Irlanda, o criză în coasta României, în Cipru, o situaţie tensionată care a durat mai mult de o lună. Bank o Cyprus avea 0,6% din total piaţa bancară din România. Dacă piaţa bancară din România este 40% din PIB, 0,6% înseamnă 0,25% din PIB. Sumă mică. Revin, este remarcabil că în condiţii de criză, cu o criză în coasta României, cu tensiuni inerente cursul s-a apreciat, nu s-a depreciat. A fost un test, care se poate citi în termeni pozitivi, fără să fim optimişti“, a spus Isărescu.

Potrivit acestuia, oficialii BNR nu ştiu dacă surplusul din contul curent a fost un accident. “Noi nu ştim dacă surplusul din contul curent este un accident, dacă este temporar, dacă este legat de intrarea în producţie a automobilelor Ford, şi exportul Ford, dar în peste 20 de ani de când stau pe acest scaun, nu am avut niciodată surplus în contul curent şi aşteptam momentul“, a explicat oficialul BNR.