Gazele de şist par a reprezenta următorul “boom“ pe piaţa energetică. Până acum, energiile regenerabile au reprezentat principalul sector în care s-au făcut cele mai mari investiţii, mai ales pentru că au şi fost susţinute de guverne, prin aplicarea unor subvenţii. Pentru explorarea/exploatarea gazelor de şist nu este nevoie de stimulente, aşa că acestea par să devină următorul sector al investiţiilor energetice masive. SUA au fost cele care au dezvoltat rapid aceste zăcăminte, iar acum, mai toată lumea vrea să se implice în domeniu, chiar cu riscul de “a supăra” organizaţiile pentru protecţia mediului, absolut împotriva metodei de exploatare a acestui tip de gaze.
Exploatarea gazului de şist în Statele Unite ale Americii (SUA) va crea o “undă de şoc” pentru piaţa petrolieră mondială, comparabilă în efectele sale cu creşterea cererii chineze pentru “aurul negru”, a apreciat Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE) într-un raport, preluat de France Presse şi Agerpres.
“America de Nord a declanşat o undă de şoc ce se repercutează în întreaga lume”, a rezumat şefa AIE, Maria van der Hoeven, într-un comunicat, prezentând concluziile acestui raport semestrial asupra evoluţiei pieţei petrolului.
Potrivit acesteia, creşterea ofertei petroliere mondiale condusă de America de Nord, superioară creşterii cererii, ar urma să “contribuie la calmarea unei pieţe petroliere relativ tensionate de mai mulţi ani”.
În context, AIE prevede că şi capacitatea de producţie a petrolului brut la nivel planetar va creşte cu 8,3 milioane de barili pe zi (mbpz) între 2012 şi 2018, pentru a ajunge la 103 mbpz, proiecţii globale puţin mai ridicate decât în raportul său precedent semestrial. În paralel, cererea ar urma să crească cu 6,9 mbpz, la 96,68 mbpz.
Potrivit Agenţiei, ce îşi desfăşoară activitatea sub egida OCDE şi apără interesele marilor ţări consumatoare de energie, creşterea capacităţilor de producţie va veni în proporţie de 6 mbpz din ţări din afara OPEC, iar, printre acestea, în proporţie de 3,9 mbpz din America de Nord.
Această tendinţă ilustrează dezvoltarea extragerii unor rezerve neconvenţionale de energie de către SUA, precum petrolul de şist sau rezervele impermeabile de petrol uşor exploatate mai ales în Dakota, precum şi nisipurile îmbibate cu petrol din vestul canadian. Producţia acestora se dezvoltă în mod spectaculos de câteva săptămâni pe fondul descoperirii gazelor de şist.
OMV se arată interesată de gazele neconvenţionale
Compania OMV ar putea fi interesată de explorarea gazelor de şist în Marea Neagră, a declarat CEO OMV, Gerhard Roiss, la o conferinţă de presă online, prilejuită de publicarea rezultatelor financiare ale companiei.
“Ne-am stabilit priorităţile pentru explorarea în blocul Nepun, din Marea Neagră. Vom finaliza prospecţiunile seismice 3D în acest an. Utilizăm toate resursele pentru această explorare, este prioritatea noastră. Dar, pe termen mediu, putem fi interesaţi şi de explorarea gazelor de şist“, a afirmat Gerhard Roiss.
Chiar dacă Chevron nu a precizat când vor începe lucrările, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, preciza că pentru a se ajunge la exploatare, trebuie mai întâi să se facă explorarea gazelor de şist, proces care durează cel puţin cinci ani.
OMV, una dintre cele mai mari companii industriale publice din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom.
OMV Petrom şi Exxon explorează împreună perimetrul Neptun din Marea Neagră. Cele două companii estimează că ar putea extrage anual 6,5 miliarde metri cubi de gaze naturale din acest perimetru, însemnând aproape jumătate din consumul anual actual al României. În februarie 2013, ExxonMobil şi OMV Petrom au semnat un contract de opţiune cu Romgaz pentru participarea la operaţiuni în perimetrul offshore Midia, exercitarea opţiunii fiind condiţionată de finalizarea contractului de transfer pentru drepturile de explorare şi producţie pentru o porţiune din acest perimetru de la titularii existenţi ai licenţelor.
AOAR vrea reglementări
Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) consideră inacceptabilă, neprofesionistă şi extrem de periculoasă politica adoptată de Ministerul Mediului şi de Guvern faţă de problema explorării şi exploatării gazelor de şist din România şi solicită reglementarea condiţiilor de utilizare a acestor resurse, potrivit unui comunicat de presă.
Oamenii de afaceri atrag atenţia Ministerului Mediului că ţări precum Austria şi Franţa se declară împotriva începerii exploatării gazelor de şist. “Germania a aprobat o lege ce prevede reguli minimale ce restricţionează condiţiile de începere a explorării rezervelor de gaze de şist. Polonia a reglementat licitarea drepturilor de exploatare a gazelor de şist, indiferent de compania care realizează activităţile de explorare. Parlamentul European a lăsat dreptul de decizie privind explorarea gazelor de şist la nivelul statelor membre. Experţi în energie ai Comisiei Europene atrag atenţia că există deosebiri geologice importante între structurile geologice susceptibile a fi depozitare a gazelor de şist, între SUA şi Europa, cu efecte directe asupra costurilor de producţie, temperând aşteptările furnizării de gaze de şist în Europa la preţul de 100 dolari pentru 1.000 metri cubi”, este menţionat în comunicat.
De asemenea, Asociaţia precizează că nu există răspunsuri publice credibile, competente şi convingătoare privind lipsa investiţiilor în reducerea consumurilor energetice în economie, valorificarea la un nivel scăzut a resurselor de biomasă. Totodată, AOAR precizează că România nu pune în aplicare proiectul AGRI şi nu face demersuri de materializare a proiectului Nabucco.
AOAR subliniază impactul economic redus, exprimat în valoare adăugată brută şi numărul mic de locuri de muncă oferite de dezvoltarea sectorului energetic conform actualelor politici promovate de Guvern, datele Eurostat constituind o dovadă incontestabilă în acest sens, potrivit sursei citate.
“Contrar angajamentelor asumate de România şi a interesului economic (reducerea importanţei importurilor de produse energetice), politica publică vizând domeniul energiei determină mărirea capacităţii de producere a energiei electrice într-o structură tehnologică periculoasă, cu ignorarea efectelor negative induse în economie”, precizează AOAR. Este vorba despre supracompensarea energiei produse din surse regenerabile, poluarea generată de noi exploatări de petrol şi gaze, inclusiv cele propuse prin exploatările din Marea Neagră sau, în curând, explorării/exploatării gazelor de şist.
AOAR solicită Guvernului şi CSAT să examineze responsabil problema strategiei energetice a României, precum şi cea a intereselor industriei româneşti.
Chevron caută gaze de şist în România
Grupul energetic american Chevron, care deţine concesiuni pentru a efectua prospecţiuni pentru descoperirea gazelor de şist în România, a obţinut aprobarea pentru a efectua lucrări de explorare pe litoralul Mării Negre.
“Agenţia pentru Protecţia Mediului din judeţul Constanţa a emis autorizaţii de studii seismice pentru blocurile Costineşti şi Vama Veche“, au declarat surse citate de AFP. Potrivit surselor, aceste autorizaţii permit efectuarea unor “explozii controlate“ la o adâncime de 10 până la 15 metri.
Aceste autorizaţii ar fi fost eliberate la mijlocul lunii aprilie, în pofida controverselor provocate de metoda de extracţie a gazului de şist prin fracturarea hidraulică. Din punctul de vedere al organizaţiilor semnatare, aplicarea metodei fracturării hidraulice generează riscuri asupra cărora trebuie să se pronunţe întreaga comunitate, după o analiză extrem de atentă şi riguroasă.
Anterior, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, a declarat că, din punct de vedere tehnic, orice investiţie trebuie să respecte toate normele şi regulamentele privind protecţia mediului. “Atât pentru zona Dobrogea, cât şi pentru celelalte zone unde s-au solicitat de către companiile străine licenţe în ceea ce priveşte prospectarea şi explorarea, din punct de vedere al mediului se poate elibera acel aviz de mediu, neexistând niciun risc“, a explicat ministrul Mediului. Rovana Plumb a precizat că, pentru a se ajunge la exploatare, trebuie mai întâi să se facă explorarea gazelor de şist, proces care durează 5 ani. “Ca să ajungem la exploatare trebuie să vedem dacă avem această resursă şi unde o avem. Ori, fără explorare, nu avem cum să identificăm, deocamdată suntem în faza de explorare. Da, am dat avize pentru Dobrogea, pentru că nu există niciun fel de risc“, a spus Rovana Plumb.
Chevron, care intenţionează să demareze lucrările de explorare în a doua jumătate a acestui an, a promis că va investi mai multe zeci de milioane de dolari în exploatare, dacă vor fi descoperite zăcăminte importante.
Compania Chevron deţine concesiuni pentru a efectua lucrări de prospecţiuni a gazelor de şist la trei blocuri din România cu o suprafaţă de 270.000 de hectare (Costineşti, Vama Veche şi Bârlad).
Explorarea va ocoli ariile protejate
Activitatea de prospectare a zăcămintelor de gaze de şist va ocoli ariile protejate, se va derula la o distanţă de cel puţin un kilometru de ţărmul Mării Negre şi nu va avea loc în oraşe sau zone locuite, se menţionează într-un document informativ pus la dispoziţie de către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC).
Totodată, operaţiunile de explorare ce urmează prospecţiunilor nu vor implica utilizarea procedeului fracturării hidraulice.
În plus, la iniţativa Guvernului se vor organiza dezbateri publice, în care vor fi incluse şi autorităţile locale, grupurile parlamentare, societatea civilă şi organizaţiile de mediu.
Potrivit ministrului Mediului, Rovana Plumb, în cazul celor două perimetre (Vama Veche şi Costineşti) pentru care a fost acordată autorizaţia de explorare a gazelor de şist, primii doi ani vor fi rezervaţi pentru prospecţiune, operaţiune care implică cercetare geologică şi de risc seismic. De asemenea, la etapa de explorare, pentru care va fi nevoie de documente suplimentare din partea companiei solicitante, sondele de foraj vor fi amplasate la o distanţă de minimum 10 km de zonele turistice şi ariile protejate.
Ministerul Mediului precizează că, pentru această etapă, nu este nevoie de evaluarea impactului asupra mediului, întrucât “explorarea se realizează prin metode clasice de explorare aplicate/sonde forate în România de zeci de ani”.
Potrivit estimărilor Agenţiei americane de informaţii privind energia (EIA), România, Ungaria şi Bulgaria au, împreună, rezerve de gaze de şist de 538 de miliarde de metri cubi.
