Din 26 martie, de când a avut loc licitaţia cu strigare pentru privatizarea Cupru Min, a început o adevărată “telenovelă”, plecând de la cine sunt investitorii care preiau 60% din cuprul românesc, trecând prin negocieri eşuate şi continuând cu dorinţa câştigătorului licitaţiei de a finaliza contractul.
Pe 26 martie, în urma unei licitaţii la care au fost admise 3 companii, Roman Copper Canada a fost declarată câştigătoare a pachetului reprezentând 100% din acţiunile Cupru Min, deţinut de stat prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA). Licitaţia a fost adjudecată la preşul de 200,8 milioane euro, preţul de pornire fiind de 57,4 milioane euro. Conform caietului de sarcini, contractul de vânzare – cumpărare a acţiunilor trebuia încheiat în 10 zile, adică până la ora 23.59 a zilei de 6 aprilie.
Toată perioada de la licitaţie până pe 6 aprilie a constitui “un lung prilej de vorbe şi de ipoteze” pe marginea “Cine e Roman Copper”. S-a aflat că Roman Copper, înfiinţată cu doar patru luni înainte de licitaţia de la Cupru Min, era un vehicul al unei bănci de investiţii butic, Bayfront Capital, din Toronto. Banca a fost înfiinţată de 5 acţionari, dintre care 4 au lucrat la Canaccord, companie care a fost brokerul lui Frank Timiş în unele dintre cele mai mari afaceri ale acestuia. De aici şi până la a se spune că în spatele Roman Copper este Frank Timiş (iniţiatorul mai multor afaceri cu resurse în România, cea mai cunoscută fiind Roşia Montană) n-a fost decât un pas! Totuşi, au fost voci care au susţinut că nu Frank Timiş este adevăratul patron al Roman Copper, ci câţiva investitori din România, care, de-a lungul timpului, au mai avut afaceri cu cupru: Horia Simu, Horia Pitulea (ambii foşti bancheri la Citibank) şi Ionuţ Costea (cumnatul lui Mircea Geoană şi preşedinte al Eximbank). Cei trei au deţinut Cuprom, o companie care a avut afaceri cu Cupru Min. Bănuielile că aceste trei persoane s-ar afla în spatele Roman Copper au fost întărite şi de faptul că scrisoarea de garanţie a companiei canadiene pentru participarea la licitaţie a fost acceptată de … Eximbank.
Cert este că toată lumea a crezut că Roman Copper are, de fapt, acţionari români. Adevărat, şi numele firmei, Roman, nu te putea duce cu gândul la altceva!
Reluarea licitaţiei. Sau nu
Chiar la începutul zilei de 7 martie (adică în jurul orei 00.30), ministrul Economiei, Lucian Bode, a anunţat că privatizarea a eşuat. Partea română a cerut firmei canadiene să constituie un depozit colateral de 32,27 milioane euro pentru a garanta, astfel, realizarea investiţiilor de mediu, să plătească suma pentru acţiuni, de 200,7 milioane euro, în termen de 30 zile de la obţinerea avizului Consiliului Concurenţei şi autorizaţiei integrate de mediu (ambele fiind condiţii suspensive în contract) şi să se publice imediat contactul de privatizare. „Roman Copper nu a aderat la aceste condiţii. Ministerul Economiei va analiza situaţia creată şi suntem pregătiţi să reluăm privatizarea”, a spus Bode.
Necesarul de investiţii tehnologice la Cupru Min a fost estimat la 67,3 milioane euro, din care 61 milioane euro realizat până în 2015, iar investiţiile de mediu au fost evaluate la 32,2 milioane euro, din care 17 milioane euro pentru acest an, pentru extracţia şi prepararea minereurilor neferoase şi rare.
Se părea că “telenovela Cupru Min” a luat sfârşit. Ei bine, nu.
Reprezentanţii Bayfront Capital Partners au arătat, pe 9 aprilie, că, pe 6 aprilie, au ajuns la un „acord verbal definitiv” cu autorităţile române în privinţa preluării Cupru Min şi că se aşteaptă la aplicarea acestei înţelegeri. Autorităţile române au spus, la rândul lor, că “nici vorbă”!
În toată această perioadă, de după depăşirea termenului pentru finalizarea contractului de privatizare, au continuat discuţiile (unii spun că şi negocierile!), declaraţiile, comunicatele de presă. De unde Roman Copper a refuzat, practic, cu obstinaţie să facă aproape orice declaraţie publică, pe 10 aprilie compania pare că a dat în “logoree”: nu mai puţin de două comunicate de presă într-o singură zi!
În primul comunicat, canadienii au reiterat că sunt gata să aplice toate condiţiile impuse de Guvern pentru preluarea companiei miniere, inclusiv obligaţii financiare care nu au fost incluse în documentaţia iniţială de licitaţie. Roman Copper a adaugat că va prezenta în următoarele zile alte detalii ale planurilor companiei faţă de Cupru Min şi că se aşteaptă la continuarea cooperării cu autorităţile române pentru ca tranzacţia să fie finalizată.
Reprezentanţii companiei canadiene Roman Copper susţin că au acceptat toate condiţiile puse de statul român pentru privatizarea Cupru Min, chiar şi pe cele neincluse în caietul de sarcini pentru privatizare. “Având în vedere că ministrul Economiei, Lucian Bode, ar fi declarat că Roman Cooper nu a dorit să accepte unele condiţii noi ale Guvernului României, compania canadiană îşi exprimă disponibilitatea de a îndeplini toate condiţiile şi investiţiile impuse de la începutul procesului, astfel încât tranzacţia să fie finalizată”, se arată în primul comunicat al companiei canadiene.
Mai mult, Roman Copper precizează că zilele următoare va furniza detalii legate de planurile pe care le are pentru Cupru Min, exprimându-şi încrederea că aceste planuri vor demonstra angajamentele sale privind achiziţionarea societăţii miniere şi determinarea pentru îndeplinirea celor mai ridicate standarde internaţionale stabilite de către Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană şi agreate de Guvernul României.
Coincidenţă la Guvern
Ca o continuare a “telenovelei”, ministrul Economiei, Lucian Bode, şi ambasadorul Canadei la Bucureşti s-au aflat la Guvern, coincidenţă, chiar în acelaşi timp! Purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu, a afirmat, însă, că ambasadorul Canadei a venit la sediul Guvernului pentru o întâlnire progaramată cu Andreea Paul, consilierul economic al premierului, pe tema mai multor investiţii canadiene în România. Suciu a mai arătat că ministrul Economiei s-a întâlnit cu premierul Ungureanu pentru a clarifica mai multe poziţii înainte de întâlnirea cu sindicatele, care a avut loc marţi după-amiaza.
La scurt timp după prezentarea informaţiei privind sosirea ambasadorului Canadei la sediul Guvernului, steagul montat pe maşina acestuia, care arată că ambasadorul este în misiune oficială, a fost scos.
La puţin timp după aceea a sosit al doilea comunicat de presă al Roman Copper, în care se arată că membrii conducerii companiei canadiene doresc să se întâlnească cu premierul Mihai Răzvan Ungureanu şi ministrul Economiei, pentru clarificarea neînţelegerilor apărute în negocierile de preluare a Cupru Min.
„De luni, 9 aprilie, conducerea Roman Copper a cerut să se întâlnească cu premierul Mihari Răzvan Ungureanu şi cu ministrul Economiei Lucian Bode, pentru clarificarea circumstanţelor şi a neînţelegerilor aparente, care ar fi putut apărea în timpul negocierilor de vineri, 6 aprilie, referitoare la achiziţia Cupru Min”, se arată în al doilea comunicat.
Din acest motiv, Roman Copper dă o mare importanţă oportunităţii de a explica lui Ungureanu şi Bode circumstanţele ultimelor negocieri, mai ales că ministrul Economiei nu a participat direct la discuţii.
Să fie Valhalla?!
În comunicat se mai menţionează şi că Roman Copper l-a numit pe Joel Hayes în poziţia de preşedinte pentru România al companiei, pentru ca acesta să coordoneze finalizarea achiziţiei Cupru Min.
Hayes este rezident în România din 1995, iar, în calitate de director pentru investiţii la Fondul Româno-American de Investiţii (RAEF), a finalizat cu succes patru privatizări. De asemenea, Michael Williams, co-fondator al McLeod-Williams Capital, companie canadiană din Vancouver de explorare a resurselor minerale, a fost numit preşedite al board-ului de directori al Roman Copper.
Roman Copper l-a mai numit şi pe Stacy Quinney, expert în parteneriate de investiţii în Europa de Est şi rezident în România din 1996, în postul de vicepreşedinte executiv.
Joel Hayes şi Stacy Quinney sunt co-fondatori ai companiei Valhalla Resources, ale cărei activităţi se concentrează pe exploatarea resurselor minerale în Europa de Est şi Asia.
Joel Hayes şi Stacy Quinney se află în România de peste un deceniu şi, recent, s-au asociat cu fosta echipă de la Underworld Resources, formată din Michael Williams, Rob Mc Leod şi Adrian Fleming, pentru a profita de oportunităţile oferite de relaţiile extinse deţinute în România şi Turcia.
Valhalla Resources a anunţat, într-un comunicat publicat pe 28 martie, că participă la negocieri legate de achiziţia unui proiect în sectorul mineral. Acţiunile companiei sunt suspendate de la tranzacţionare, iar Valhalla Resources intenţionează să menţină această suspendare până când negocierile referitoare la achiziţie vor avansa sau vor fi oprite. Astfel. pare că în spatele Roman Copper s-ar afla tocmai Valhalla Resources.
Pe site-ul Valhalla se menţionează că România deţine în mod cert unele dintre cele mai semnificative depozite de minerale din Europa de Est. Valhalla este implicată în proiectul aurifer de la Dealul Bratosin (jud. Hunedoara) unde au avut loc activităţi de explorare a zăcământului care au costat aproximativ 2,6 milioane de dolari. Proiectul de la Dealul Bratosin se află la circa 50 de kilometri vest de Roşia Montană, iar compania intenţionează să înceapă operaţiuni de forare în trimestrul al treilea al acestui an
“Telenovela Cupru Min” continuă. Preşedintele Traian Băsescu a cerut, marţi seara, noului ministru al Mediului, Attila Korodi, şi Guvernului să analizeze rapid şi să decidă în legătură cu investiţiile de la Roşia Montană, Roşia Poieni (n.r. – care aparţine Cupru Min) şi gazele de şist. Şeful statului a mai afirmat că profitul înregistrat la Cupru Min în ultimii ani a fost realizat printr-un artificiu, fiind neglijate investiţiile de exploatare, iar managerii companiei urmărind astfel să încaseze prime de profit.
Compania a încheiat anul 2010 cu un profit de 18,8 milioane lei, iar la sfârşitul anului 2011 a înregistrat o cifră de afaceri netă de 150,6 milioane lei şi un profit net de 30,7 milioane lei. La finele anului trecut, Cupru Min avea datorii de 64,4 milioane de lei.
