Kari Nyman, expert senior pe probleme de energie al Băncii Mondiale, a acuzat investitorii străini din România că nu alocă sumele necesare pentru mari investiţii, în cadrul unei conferinţe organizate de Consiliul Investitorilor Străini (CIS).
„Încercaţi să vă convingeţi board-urile să vină aici. Investiţi, nu doar vă plângeţi. Voi sunteţi «băieţii mari», aşa că găsiţi-vă curajul şi investiţi mai mult. România nu mai poate aştepta mult după investiţiile voastre”, a declarat Nyman.
Pe de altă parte, Eric Stab, membru al consiliului director al CIS şi preşedintele Grupului de lucru pe teme de energie, dar şi preşedinte al GDF-Suez Energy Romania (ce deţine fosta Distrigaz Sud), a declarat că investitorii străini care operează în sectorul energetic au investit peste 16 miliarde de euro în România începând din 2002, sumă care a contribuit la stabilitatea unui sector care fusese subfinanţat. “Companiile din sectorul de energie în care investitorii străini joacă un rol important au contribuit la bugetul de stat cu aproximativ 4 miliarde de euro din colectarea TVA, impozitului pe venit, accize, redevenţe şi plăţi ale angajatorilor în anul 2011”, a mai spus Stab.
El a subliniat că aceste companii au aproximativ 54.000 de angajaţi şi utilizează serviciile a zeci de mii de companii româneşti mici şi mari, având, astfel, un impact orizontal semnificativ în economie şi contribuind la creşterea economică sustenabilă a ţării.
Sectorul energetic trece printr-o transformare fără precedent, care trebuie susţinută prin investiţii semnificative în capacităţi noi de producţie.
“Investiţiile suplimentare ar putea reprezenta noi surse de creştere economică şi competitivitate industrială, ar spori securitatea şi independenţa energetică şi ar oferi noi locuri de muncă cetăţenilor, precum şi surse de venituri suplimentare pentru stat”, a mai spus Eric Stab.
Dezvoltarea semnificativă a surselor regenerabile de energie, descoperirea de noi resurse de gaze, perspectiva unei noi etape de liberalizare a pieţelor de energie, necesitatea respectării obiectivelor Uniunii Europene în domeniul mediului înconjurător, precum şi noile legi ale electricităţii şi gazelor vor avea un impact profund asupra modului de funcţionare a pieţelor de energie în următorii ani.
Conform unui proiect de Strategie energetică, până în anul 2035 sunt necesare investiţii de 35-40 miliarde de euro, din care 30,6 miliarde de euro până în anul 2020.
Datele CIS arată că unele segmente, cum ar fi sectorul minier, eficienţa energetică sau producţia de energie termică, au atras investiţii foarte mici în comparaţie cu nevoile acestora.
Creşte dependenţa de importuri energetice a României
Dependenţa României de importurile de petrol şi gaze va creşte, în absenţa investiţiilor, iar ţara nu va putea exploata potenţialul mare de înmagazinare a gazelor, în timp ce modernizarea reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi a gazelor naturale va fi oprită, iar sectorul de termoficare va întâmpina probleme serioase.
“Se estimează că petrolul şi gazele vor acoperi mai mult de jumătate din cererea de energie în 2030. Rezervele de petrol şi gaze se epuizează. România are nevoie de investiţii substanţiale în operaţiuni de explorare şi producţie pentru a identifica noi rezerve. Fără investiţii suplimentare în explorare şi producţie, importurile de petrol şi gaze vor creşte, ceea ce va conduce la scăderea numărului de angajaţi din economie şi a veniturilor statului, scăderea securităţii furnizării şi o mai mare dependenţă energetică, creşterea deficitului comercial”, a spus Stab.
Potrivit acestuia, sectorul de energie a reprezentat 11% din PIB, în medie, în perioada 2000-2008.
“Investiţiile din sectorul de energie au crescut cu aproape 40% între 2008-2010, în timp ce investiţiile totale în România au scăzut cu 27% în aceeaşi perioadă. Cele mai multe au fost investiţii private şi au fost realizate în explorare şi producţie de petrol şi gaze, distribuţie şi vânzare de energie electrică şi gaze naturale, producţie de energie electrică, inclusiv din surse regenerabile de energie”, a explicat oficialul CIS.
El a mai afirmat că România are nevoie de investiţii pentru modernizarea şi/sau înlocuirea capacităţilor vechi de producţie, pentru creşterea eficienţei, minimizarea efectelor creşterii preţurilor combustibililor şi acoperirea cererii de energie în viitoarele decenii. De asemenea, a explicat că este nevoie de explorarea a noi câmpuri petrolifere şi de gaze naturale, precum şi de modernizarea facilităţilor existente pentru a continua stabilizarea producţiei interne, care s-a aflat în declin în ultimele decenii.
“Pentru a atrage noi investiţii, România trebuie să creeze o piaţă stabilă, previzibilă şi transparentă în ceea ce priveşte punerea în aplicare a politicilor publice şi a cadrului de reglementare. Pentru a rămâne atractiv pentru investiţii pe termen lung, sectorul trebuie să fie liberalizat şi lipsit de bariere birocratice, reconciliind aspectul important pe termen scurt al accesibilităţii preţurilor la energie, cu problema critică a securităţii pe termen lung a aprovizionării”, a mai spus Stab.
