Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, spune că este cumpătat în a declara dacă economia va fi pe plus sau pe minus în 2010 şi crede într-o revenire a PIB în partea a doua a anului. „E prematur să vorbim despre aşa ceva (n.r. – recesiune în 2010). În viaţă, orice este posibil. Este foarte adevărat că lucrurile s-au schimbat, de aceea aş fi cumpătat în a spune dacă va fi pe plus sau pe minus (n.r. – economia). Dar cred că va exista o tendinţă pozitivă, care va arăta că economia a evoluat faţă de 2009”, a afirmat Tănăsescu, în cadrul conferinţei “Cafeneaua de Afaceri”, cu tema “România în 2010. Ieşirea din criză – Perspective economice şi politici de răspuns”.
Tănăsescu a mai spus că o scădere economică de 7,1%, înregistrată anul trecut, nu se va mai repeta. „Eu nu cred, aşa cum văd astăzi, că vom avea o contracţie şi în 2010, ci va exista o revenire anul acesta”, a adăugat Tănăsescu. El a afirmat că încrederea în economie a început să revină timid în societate şi, cel mai probabil, semnele pozitive vor începe să apară în a doua parte a anului.
Tănăsescu consideră că elementele care pot conduce la creşterea PIB în acest an sunt legate de producţia industrială, aflată deja pe o tendinţă crescătoare, de exporturi, agricultură şi de consum, dar într-o proporţie mai mică.
De remarcat, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a redus la 0,8% estimarea privind creşterea economică a României în acest an, de la proiecţia anterioară de 1,3%. Pe de altă parte, Comisia Naţională de Prognoză, estima, în noiembrie anul trecut, o creştere de 0,5% a economiei româneşti.
O misiune a FMI se află în România în perioada 27 aprilie – 7 mai pentru a evalua dacă au fost îndeplinite condiţiile asumate prin acordul stand-by. Evaluarea acordului ar putea ajunge în Consiliul Director al FMI în a doua jumătate a lunii iunie, care va decide eliberarea celei de-a cincea tranşe din împrumut, în valoare de 850 de milioane de euro. România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro. România a atras deja împrumuturi de aproximativ 11,5 miliarde euro.
Conform acordului cu FMI, România trebuie să îndeplinească anumite condiţii, precum un deficit bugetar de 5,9% din PIB (“împărţit” trimestrial) şi o inflaţie de 3,5% (plus/minus un punct procentual). Mihai Tănăsescu a explicat că „nu am scăpat de această problemă a inflaţiei, riscuri şi presiuni inflaţioniste există. Inflaţia este una de tip structural în România; fără continuarea reformelor structurale va duce la o tendinţă crescătoare. Presiunile inflaţioniste sunt şi pe plan extern, preţurile la petrol, probabil vor avea o tendinţă crescătoare, preţurile la produse alimentatare au, de asemenea, tendinţă crescătoare”.
Să consumăm produse româneşti
Pe de altă parte, el a mai adăugat că mesajul său este unul de regândire a tipului de model, „care să nu conducă neapărat la un consum finanţat extern. “Adaptaţi cererea internă cu produse care se pot fabrica în România!”, a spus Tănăsescu.
De remarcat, o anumită creştere economică implică şi “strângerea” unor taxe mai mari la buget. Cum creşterea economică nu va mai fi cea prognozată, de 1,3%, ci mai mică, este de aşteptat ca şi bani viraţi la buget să scadă. De aceea, dacă veniturile vor fi mai mici, trebuie să scadă şi cheltuielile. De aceea, toată lumea priveşte spre Guvern şi-i cere să reducă cheltuielile, în special cele sociale.
Mihai Tănăsescu a mai explicat că disciplina fiscală este o prioritate în România şi că procesul de consolidare fiscală trebuie să continue. În acest context, el s-a referit la unele declaraţii care susţin abordarea potrivit căreia un deficit bugetar crescut este justificat dacă astfel se finanţează investiţiile în infrastructură. “Ţinta de 5,9% a deficitului bugetar pentru acest an este una ambiţioasă; poate fi dusă la îndeplinire în nişte condiţii de disciplină foarte puternice”, a mai spus fostul ministru de Finanţe. El a adăugat că următoarea tranşă din împrumutul de la FMI va fi destinată în exclusivitate către banca centrală, menţionând că este exclusă posibilitatea ca o parte din bani să fie alocaţi pentru bugetul de stat.
Fără TVA majorat
Pentru creşterea veniturilor bugetare, aproape toată lumea este de acord că nu trebuie să crească taxa pe valoarea adăugată (TVA), deşi este cea mai facilă modalitatea de a colecta mai mulţi bani.
“Sunt două lucruri foarte rele care s-ar putea întâmpla dacă Guvernul ar mari TVA-ul: ar dăuna procesului de dezinflaţie (n.r. – nivelul inflaţiei este o altă condiţionalitate a acordului cu FMI) şi ar zgudui puternic efortul de a ieşi din recesiune „, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al Guvernatorului BNR Mugur Isărescu. „Împărtăşesc sentimentul Băncii Naţionale privind faptul că majorarea TVA nu este în momntul de faţă elementul care să conducă la o creştere de venituri fără să lase în urmă dureri foarte mari. În acelaşi timp nu putem, în continuare, să strângem doar 30-31% din PIB bani la buget şi să cheltuim 39-40%, nu avem cum să finanţăm acest deficit,” a spus şi Mihai Tănăsescu.
El a precizat că, printre soluţiile pentru realizarea ţintei de deficit se numără accelerarea reducerii cheltuielilor curente şi îmbunătăţirea colectării taxelor existente. Pe de altă parte, Tănăsescu a declarat că Guvernul a efectuat în primul trimestru mai puţine cheltuieli curente şi de investiţii pentru a se încadra în ţinta de deficit bugetar, în condiţiile în care încasările fiscale au fost sub nivelul programat.
Bugetul general consolidat a înregistrat în primul trimestru un deficit de 8,22 miliarde lei, respectiv 1,53% din PIB, sub ţinta stabilită cu FMI, de 8,25 miliarde lei, conform Ministerului Finanţelor Publice.
