Listarea Hidroelectrica ar putea să nu mai aibă loc în acest an, dacă nu există un angajament mai puternic în luarea unor hotărâri din partea Guvernului, a declarat Greg Konieczny, manager de portofoliu al Fondului Proprietatea (FP), într-o conferinţă de presă.
„Cred că motivul principal este ritmul procesului actual de pregătire a societăţii pentru oferta publică iniţială. Compania nu poate să intre în oferta publică iniţială fără un Consiliu de Administraţie şi fără un management executiv, care să aibă un plan pentru acea companie (n.r. – în prezent, Directoratul şi Consiliul de Administraţie sunt provizorii, mandatele acestora finalizîndu-se în luna aprilie). Este şi problema acelor active vechi de 20-30 ani, care trebuie scoase din bilanţul companiei. Pentru aceasta este nevoie de hotărârea Guvernului, de hotărârea Adunării Generale a Acţionarilor. Un alt aspect este şi structura de capital la Hidroelectrica. Credem că şi acest lucru ar trebui să primească un răspuns pentru a maximiza preţul în cadrul acestei listări. Deci totul depinde de când de iau aceste decizii”, a spus Konieczny.
Potrivit acestuia, procesul este lent şi ar trebui să existe un angajament mai puternic în luarea unor hotărâri din partea Guvernului.
Pe de altă parte, Konieczny a menţionat că premierul Sorin Grindeanu şi-a exprimat disponibilitatea de a sprijini procesul de listare a Hidroelectrica, în urma unei întâlniri între oficialii Fondului Proprietatea şi cei ai statului.
„Premierul a avut o întâlnire de lucru cu noi, o întîlnire standard pe care o avem cu reprezentanţii autorităţilor, în care s-a discutat şi despre oferta publică iniţială de la Hidroelectrica, iar domnul prim-ministru şi-a exprimat disponibilitatea de a sprijini acest proces de la nivelul funcţiei sale. Am discutat, de asemenea, şi unele aspecte tehnice mai de detaliu, planuri de lucru sau aspecte de care ar trebui să se ocupe ambele părţi pentru a accelera procesul şi, de asemenea, pentru a maximiza valoarea ofertei”, a declarat Grzegorz Konieczny.
El a precizat că Hidroelectrica nu are nevoie de numerar suplimentar pentru investiţii. Propunerea FP este ca, înainte de listare, Hidroelectrica să facă un împrumut în valoare de suma estimată că va fi obţinută din majorarea de capital. Banii din credit vor fi acordaţi acţionarilor, sub formă de divident extraordinar. Banii din listare vor fi utilizaţi pentru achitarea împrumutului. Fondul Proprietatea a evaluat participaţia la Hidroelectrica (20% din acţiuni) la o valoare de circa 750 milioane de euro. Astfel, valoarea întregii companii ar fi de aproximativ 3,75 miliarde de euro. Remus Borza, fostul administrator judiciar al companiei, în timpul cât aceasta s-a aflat în procedură de insolvenţă, declara că valoarea Hidroelectrica era, în anul 2016, de 5 – 7,5 miliarde de euro, sumă rezultată prin multiplicarea de 10-15 ori a profitului EBITDA (rezultatul înainte de dobânzi, impozite, depreciere și amortizare). Astfel, în urma listării companiei, s-ar putea încasa pentru pachetul de 15% din acțiuni între 750 milioane de euro și 1 miliard de euro. Cum Fondul Proprietatea propune un împrumut de aceeaşi valoare cu suma ce ar urma să fie obţină de Hidroelectrica din listare şi acordarea acestuia ca divident special către acţionari, înseamnă că bugetul statului “s-ar îmbogăţi” cu 80% din aceşti bani (pentru că statul deţine 80% din acţiunile Hidroelectrica), adică o sumă între 500 şi 800 milioane de euro!
„Am discutat nu doar cu domnul prim ministru, dar şi cu ministrul de Finanţe, pentru că suntem conştienţi de deficitul bugetar din acest an. Dacă oferta publică iniţială a Hidroelectrica se face printr-o majorare de capital, acesta este un proces foarte larg utilizat pentru a avea un efect de levier înainte ca o companie să primească un aflux de bani (n.r. – împrumutul şi acordarea dividentului extraodinar). Dacă ne uităm la nevoile de investiţii ale Hidroelectrica, compania nu are cu adevărat nevoie de numerar suplimentar pentru investiţii. Toate investiţiile pot fi uşor finanţate din fluxul de numerar, dacă nu din amortizări. Este vorba, de asemenea, şi de maximizarea preţului Hidroelectrica în timpul ofertei publice iniţiale”, a afirmat oficialul FP.
În 2013, Guvernul a decis listarea Hidroelectrica la Bursa de Valori Bucureşti, prin majorarea capitalului şi lansarea unei oferte publice primare de vânzare de acţiuni a unui pachet nou emis reprezentând 15% din capitalul social existent anterior majorării.
Fondului Suveran de Investiţii ar genera multă valoare pentru România
În ceea ce priveşte crearea Fondului Suveran de Investiţii, Greg Konieczny este de părere că acesta ar putea genera multă valoare pentru România, miniştrii nu vor mai petrece mult timp să se ocupe de companiile controlate de stat, iar transparenţa acestora va creşte.
„Fondul suveran credem că este un plan interesant, ambiţios, şi chiar credem că, dacă va fi executat corect, ar putea genera foarte multă valoare pentru România şi economia românească, dar şi pentru companiile controlate de stat şi Fondul Proprietatea, ca acţionar. Sunt două aspecte cheie. Primul este că aceasta ar trebui să ducă la o despărţire între funcţia de proprietar şi cea de realizare de politici. Această schimbare ar elibera foarte mult din timpul miniştrilor de linie, care, în prezent, vor, nu vor, trebuie să petreacă foarte mult timp ocupându-se de companiile controlate de stat. În al doilea rând, acest lucru ar trebui să conducă la o mai mare transparenţă cu privire la ce anume se întâmplă cu activele statului, pentru că ne-am aştepta ca acest Fond să aibă aproximativ aceleaşi cerinţe de raportare ca şi Fondul Proprietatea sau orice alt fond închis de investiţii din România, deci să respecte reglementările ASF, ceea ce ar duce la foarte multă responsabilitate”, a spus Konieczny.
Potrivit acestuia, în prezent, Guvernul sau coaliţia majoritară deja controlează aceste companii, dar acum pot face multe lucruri fără să aibă obligaţia de a le face publice.
„Peste toate acestea, o structură corporativă corespunzătoare a Fondului ar fi un avantaj suplimentar pentru noi toţi. Deci, un Consiliu de Administraţie independent, un management profesionist, aceste lucruri ar trebui să ajute, pe de o parte, la monitorizarea companiilor şi, pe de altă parte, la realizarea numirilor la nivelul companiilor a unor consilii independente şi a unor manageri profesionişti. Ce-am oferit Guvernului (n.r. – la întâlnirea de marţi) a fost să le împărtăşim expertiza şi experienţa noastră din Fondul Proprietatea şi pe baza altor fonduri pe care le administrăm în alte ţări, să-i ajutăm ca această iniţiativă să fie una de succes”, a mai arătat oficialul Fondului.
Konieczny a mai anunţat şi că Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) Fondului Proprietatea a decis, marţi, reducerea capitalului social cu aproximativ 503,7 milioane lei, la 5,239 miliarde lei. Astfel, a fost aprobată reducerea capitalului social subscris al Fondul Proprietatea de la circa 5,742 miliarde lei la 5,239 miliarde lei, prin reducerea valorii nominale a acţiunilor de la 0,57 lei la 0,52 lei.
„Reducerea este justificată de optimizarea capitalului social al Fondul Proprietatea, implicând restituirea către acţionari a unei cote-părţi din aporturi, proporţional cu participarea la capitalul social vărsat al Fondul. După reducere, capitalul social subscris al Fondul Proprietatea va avea valoarea de 5.238.521.987,92 lei, împărţit în 10.074.080.746 acţiuni ordinare, fiecare cu o valoare nominala de 0,52 lei”, se arată într-un comunicat publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
