Acasă MediuDezvoltare Durabila Ziua Silvicultorului: Pădure bună, imagine proastă

Ziua Silvicultorului: Pădure bună, imagine proastă

de M G

Pădurea este gospodărită mai bine ca niciodată în ultimii zeci de ani, dar şi imaginea silviculturii este mai proastă ca oricând, este concluzia celor prezenţi la Ziua Silvicultorului 2021. Culmea este că şi acum 4 ani, tot imaginea proastă era problema silvicultorilor, dar, se pare, nu au făcut nimic. Aşa că este nevoie de măsuri, dar nu silvice, ci de imagine şi comunicare. Pe de altă parte, şi cerinţele societăţii s-au schimbat, motiv pentru care şi silvicultorii ar trebuie să se adapteze la noul trend.

„Provocările sunt multiple: traversăm perioada epidemiei globale, cu efecte asupra pieţelor mondiale şi a modului cum ne desfăşurăm activitatea”, a declarat Teodor Ţigan, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor, miercuri, la Timişoara, la Ziua Silvicultorului. „Am traversat o perioadă dificilă pe piaţa mondială a lemnului şi a trebuit să ne adaptăm. Trebuie să urmărim cu atenţie tendinţele din Uniunea Europeană şi preocupările pentru adaptarea la schimbările climatice, în care pădurile joacă un rol important. Şi nu în ultimul rând, să răspundem numeroaselor dezinformări şi acuzaţii false care afectează prestigiul breslei noastre”, a mai spus Ţigan.

„Avem specialişti foarte buni, pregătiţi în universităţi de elită, avem o cercetare dezvoltată, cu tradiţie în domeniul silviculturii, şi o resursă umană valoroasă. Aşadar, putem răspunde împreună acestor provocări ale momentului şi ale anilor care vor urma”, a punctat directorul Romsilva.

„Se pare că societatea, nu numai cea românească, ci şi cea europeană, nu mai înţelege rolul silviculturii. Avem cel mai conservativ sistem silvic din Europa, dar avem o imagine din ce în ce mai nefavorabilă. Nu am ştiut să comunicăm ce facem. Singura soluţie pentru îndreptarea situaţiei este doar o comunicare foarte coerentă a celor din sector”, a declarat Ionuţ Banciu, secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, la Ziua Silvicultorului.

„E clar că societatea evoluează, oamenii îşi doresc din ce în ce mai mult de la pădure. De aceea, trebuie să ne adaptăm la cerinţele din ce în ce mai diverse şi complexe ale societăţii”, a mai spus Banciu.

Potrivit oficialului de la Mediu, prin PNRR se urmăreşte atingerea unor ţinte foarte importante. „Vrem un cod silvic ce nu mai trebuie schimbat la fiecare 3 luni alături de o comunicare coerentă. De cele mai multe ori suntem reactivi şi nu găsim soluţii la probleme sistemice. PNRR este o oportunitate să începem să reconstruim”, a completat Ionuţ Banciu.

Modă nouă în pădure

„Nu cred că pădurea o duce mai bine ca acum, de la cel de-al doilea război mondial încoace. De vreo 40-50 de ani, societatea şi-a schimbat dorinţele faţă de pădure. Dacă societatea vrea biodiversitate, să dăm biodiversitate; vrea captarea carbonului, să-i dăm captarea carbonului. Gândiţi-vă la ce doreşte societatea de la pădure şi să-i dăm”, a punctat prof. univ. Ioan Abrudan, rectorul Universităţii Transilvania din Braşov, prezent la Timişoara.

Cel de-al doilea subiect al profesorului a fost, bineînţeles, imaginea corpului silvic, despre care crede că nu a fost niciodată atât de proastă. Potrivit acestuia, există şi situaţii care „nu sunt cum trebuie”, dar sunt mult amplificate. „Soluţia este tot în instrumente de comunicare şi imagine”, a completat rectorul Ioan Abrudan.

Cel mai dur mesaj l-a avut preşedintele Asociaţiei Propritarilor de Păduri Private, Adrian Creţu, care a atras atenţia asupra marilor dificultăţi pe care le-a avut sectorul silvic în vremea Sovromurilor, din cauza tăierilor masive de pădure, ca plată pentru datoriile de război. Munca silvicultorilor români a dat rezultate, iar, acum, aproape 2 milioane ha de pădure şi-au îmbunătăţit calitatea, iar concentraţia de păduri virgine este unică în Europa.

„Având în vedere că istoria se repetă, astăzi trăim aceleaşi calamităţi ca în perioada Sovromului, dar cu excese de partea cealaltă, cu aşa-zisa protecţie strictă, care, pe limbajul silvicultorilor, înseamnă moarte sigură. Ca într-o oglindă, vedem azi prrezenţa unor activişti care se numesc de mediu şi nu de partid politic sau NKVD (n.r. – securitatea sovietică de pe vremea lui Stalin), dar poate fac parte dintr-un partid sau din alte structuri ciudate care critică în mod vehement realităţile pozitive actuale”, a spus Creţu.

Şeful Asociaţiei Proprietarilor de Păduri Private a ţinut să atragă atenţia că toţi silvicultorii care au văzut pădurile României au avut numai cuvinte de laudă, iar politicienii noştri „au o altă abordare”. După părerea lui, sectorul silvic, autorităţile, trebuie să prezinte foarte clar factorilor vizaţi ceea ce se face cu adevărat în sectorul silvic. Mai mult, ar fi benefic ca la nivelul structurilor comunitare, inclusiv Parlamentului European, realităţile din pădurilor noastre.

Completarea a venit de la Silviu Geană, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură „Silva”. „În loc să ne bucurăm de aprecierea societăţii în care trăim, întrucât putem să ne mândrim cu păduri valoroase, cu arborete unice în Europa şi chiar în lume, de la an la an constatăm că ne facem meseria într-un sector tot mai denigrat, un sector cu activitate sufocată de supra-reglementare, gâtuit de o legislaţie stufoasă, greu de aplicat, de multe ori ineficientă, dacă nu chiar inutilă. Silvicultorul a devenit, din păcate, în ultima perioadă, „vinovatul de serviciu” pentru aproape orice se întâmplă rău în această ţară, fiin de cele mai multe ori condamnat înainte de a fi judecat, ascultat, întrebat sau măcar consultat”, a spus sindicalistul.

În cele din urmă, cel care a pus punctul pe ”i” a fost Ovidiu Ionescu, prodecanul Facultăţii de Silvicultură din Braşov. „Managementul forestier şi cel cinegetic sunt supuse unui atac virulent. Deseori sunt lansate fake news-uri. Sunt nişte ONG-uri care fac asta. De aceea, trebuie să venim cu date şi fapte pentru a contracara efectul emoţional”, a spus Ionescu. De altfel, cei mai mulţi dintre silvicultori sunt de aceea părere. În cele din urmă, Ovidiu Ionescu a fost cel care a indicat şi ONG-ul responsabil cu ştirile false: Agent Green.

PNRR cu reorganizare la Romsilva

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă prevede reorganizarea sistemului forestier, inclusiv a Regiei Naţionale a Pădurilor. „Vrem eficientizarea activităţii tuturor companiilor de stat, deci, inclusiv a Romsilva”, a spus Ionuţ Banciu, seccretar de stat în Ministerul Mediului. Întrebat care sunt principiile care vor sta la baza acestei reorganizări, demnitarul a precizat: „aşteptăm să vină propuneri de la RNP. Mergem pe propuneri de jos în sus”.

Întrebat dacă se pune problema transformării regiei în companie, secretarul de stat a declarat că nu au fost discuţii despre o astfel de variantă, dar „nu găseşte niciun impediment pentru eficientizarea activităţii” Romsilva din postura de regie. „Nu cred că schimbarea regiei într-un SRL sau într-un SA are relevanţă acum în eficientizarea activităţii”, a precizat Banciu. Cert este că nu se pune problema unor privatizări, după cum a spus demnitarul.

Pe de altă parte, Adrian Apostu, preşedintele Consiliului de Administraţie de la Romsilva, „vede” reorganizarea RNP cu activităţi ce vizează în primul rând „protecţia personalului de teren. Vom începe dotările. Avem cereri, repetitive, de la sindicate”. Interesant este faptul că Apostu se gândeşte inclusiv la „rebranding-ul” regiei. 

Cât priveşte amendamentele aduse de Comisia Europeană Planului de Redresare, partea referitoare la păduri şi biodiversitate, acestea se referă costurile detaliate ale propunerilor. „Iniţial nu s-au cerut ni;te costuri macro, acum vor detaliat. Singurele discuţii unde au existat neînţelegeri au fost la drumuri forestiere autor.Am decis să le excludem. Mai sunt neînţelegeri referitoare la utilaje prietenoase cu mediul, pe care Comisia consideră că sunt folosite la tăieri. Contrar percepţiei, în România se extrag anual 20 milioane mc de lemn perfect legal”, a spus Banciu. România este în centrul unui scandal referitor la tăierile ilegale de pădure, motiv pentru care CE a deschis o procedură de infringement. „La alţii, echipamentele sunt văzute prietenoase cu mediul, la noi nu. Este vorba de percepţie. Decizia pe care am luat-o împreună cu dl Prim-ministru este să mergem să susţinem investiţiile în echipamente”, a spus secretarul de stat.

La Timişoara s-a desfăşurat cea de a 31-a ediţie a Zilei Silvicultorului. Şi în acest an, la reuniune au participat, pe lângă cei de la Romsilva, şi reprezentanţii Asociaţiei Proprietarilor de Păduri Private, sindicalişti din cele două forme de administrare, de stat şi private, precum şi o delegaţie de la Moldsilva, în frunte cu directorul general Dumitru Cojocaru, alături de autorităţi.

din aceeasi categorie