Suprareglementarea şi necesitatea unităţii corpului silvic, indiferent de mediul de activitate, de stat sau privat, au fost principalele preocupări ale participanţilor la Ziua Silvicultorului. Dacă, anul trecut, în centrul atenţiei era imaginea proastă a sectorului, acum aspectele economice au dominat discursurile participanţilor. Anunţul privind iminenţa modificării, din nou, a Codului Silvic a adus aplauze, pentru că, în prezent, pădurile statului nu mai sunt exploatate, firmele private practicând un adevărat boicot al licitaţiilor.
Cele mai puternice aplauze, la Ziua Silvicultorului, au fost la anunţul deputatului Ioan Terea, prin care Codul Silvic va fi modificat, din nou, ajungându-se aproape la aceeaşi formă de la care s-a plecat la ultima schimbare. În 2017, Codul Silvic a suferit transformări însemnate, ce au avut în vedere asigurarea unei cantităţi cât mai mari de lemn de foc pentru populaţie la un preţ cât mai mic. Astfel, produsele secundare rezultate din lucrări de igienizare, precum şi produsele accidentale, din pădurile de stat, vor fi valorificate exclusiv de către Romsilva. Mai exact, aceste lucrări trebuiau executate de RNP cu forţe proprii sau angajând firme care să presteze serviciile, iar lemnul de foc rezultat urma să fie vândut de regie direct către populaţie, la preţuri care, de regulă, erau chiar la mai puţin de jumătate faţă de cele practicate de către firmele de exploatare.
Pentru că nu au mai avut acces direct la resursă, firmele nu au mai venit la licitaţiile pentru servicii silvice, iar Romsilva a ajuns în situaţia de a nu putea exploata şi pune pe piaţă lemnul de foc scontat.
În Parlament există o iniţiativă legislativă privind modificarea Codului Silvic, care vizează tocmai înlăturarea acestei situaţii şi deschiderea posibilităţii firmelor de a licita, iarăşi, lemnul direct din pădure, aşa cum era înainte de modificarea din 2017. Ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, a declarat că a solicitat informaţii de la Romsilva cu privire la acest aspect, pentru a putea prezenta poziţia ministerului. „Răspunsul RNP a avut două elemente foarte clare. Pe legislaţia actuală, există pericolul să rămână în pădure masă lemnoasă neexploatată. Acest lucru nu foloseşte nici pădurii. Din informaţiile RNP, în pădurea de stat, la sfârşitul anului, ar rămâne neexploatate aproximativ 2 milioane mc, cu pondere foarte mare lemn de foc. Al doilea element se referă la cele 177.000 mc de lemn exploatat anul trecut şi rămas în rampe şi depozite, pentru că nimeni nu îl cumpără. Se adaugă şi cei 350.000 mc de lemn exploat de regie în acest an”, a spus ministrul. Punctul de vedere al Ministerului Apelor şi Pădurilor a susţinut iniţiativa de modificare a Codului Silvic, ce urmează să fie votată de plenul Parlamentului săptămâna viitoare. „Consider că, prin aceste modificări, sectorul silvic va fi deblocat”, a completat demnitarul.
Adrian Creţu, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Păduri, a fost mai tranşat. „Criza lemnului de foc va fi şi mai mare anul viitor. Populaţia va trebui să treacă pe alte forme de încălzire, cum ar fi curentul electric”, a spus Creţu, care consideră că nevoile de încălzire vor fi din ce în ce mai mari, pentru că şi pretenţiile de confort ale populaţiei au crescut, iar pădurea nu face faţă. „Noi vrem ca pădurea să aibă rol şi social, şi economic, şi ecologic. De aceea, cred că este nevoie de alte forme de încălzire”, a adăugat reprezentantul asociaţiei. De altfel, „Codul Silvic este cârpit mereu, dar ar trebui schimbat, pentru ca şi proprietarul să poată ajunge la lemn şi să nu mai fie făcut hoţ atunci când ia lemn din pădurea lui”, a punctat Creţu.
Deneş şi codrul
Ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, a ţinut să atragă atenţia, de la bun început, asupra importanţei pe care pădurea o are pentru societate, pentru omenire, în general. „Din cele mai vechi timpuri, omul a trebuit să înveţe să trăiască în armonie cu natura şi, în special, cu pădurea. Codrul i-a fost casă, codrul i-a asigurat lemnul de foc şi lemnul pentru confecţionarea obiectelor necesare muncii, transportului şi traiului, codrul i-a oferit sursele de hrană şi straie din blana sălbăticiunilor lui, codrul l-a ascuns de cotropitori şi de poterele exploatatorilor. Noi, românii, am personificat Codrul, l-am făcut frate şi tovarăş, sfetnic şi protector, iubit şi tăinuitor. Totodată, am făcut sintagme prin care le-am atribuit oamenilor însuşiri ale copacilor: înalt şi drept ca bradul, falnic ca un stejar, mlădios ca salcia, înmiresmat ca un tei în floare. De asemenea, folclorul românesc are mii de cântece, doine, zicători şi proverbe care fac referire la codru, la pădure, la copaci, la trilurile păsărilor, la momentele de tihnă şi, de ce nu, la momentele de dragoste curată sau vinovată petrecute sub mantia pădurii”, a spus ministrul.
Potrivit acestuia, „omenirea solicită pădurea mai mult ca niciodată, pe toate cele trei paliere: economic, de securitate şi recreativ. De aceea, dumneavoastră, silvicultorii, indiferent că vă ocupaţi de o pădure a statului român sau de o pădure privată, trebuie să combinaţi cei trei vectori de presiune, astfel încât să menţineţi în echilibru permanent acest dar al naturii”, a spus ministrul.
Demnitarul şi-a arătat dezamăgirea cu privire la imaginea deformată a activităţii silvicultorilor pe care unii cetăţeni şi ONG-uri o au. „Ei nu pricep sau poate nu vor să priceapă că pădurea este una din resursele importante ale ţării şi ea trebuie exploatată, atât în folosul proprietarului de drept, cât şi în interesul societăţii. Cei care critică acest aspect nu vor să vadă că primăvara şi toamna se fac plantări pe suprafeţe vaste”, a precizat ministrul Apelor şi Pădurilor.
Unitate
Directorul General al Romsilva, Ciprian Pahonţu, a ţinut să atragă atenţia asupra importanţei unităţii corpului silvic şi a meseriei de silvicultor. „Silvicultura nu este o meserie uşoară şi nici ferită de pericole. Din contră, silvicultorii îşi desfăşoară activitatea în condiţii de multe ori dificile, iar rezultatele muncii noastre se văd, de cele mai mule ori, în timp”, a declarat, în discursul său, directorul Romsilva.
Ilie Covrig, secretar de stat în Ministerul Apelor şi Pădurilor, a fost ceva mai tranşant: „În domeniul forestier, lipseşte o strategie pe termen mediu şi lung”. „În perioada 2013-2018, sectorul a fost sub influenţa tăierilor ilegale. S-au vehiculat cifre aberante privind aceste tăieri. Am avut Radarul Pădurii, Inspectorul Pădurii care au produs efecte. Dar şi operatorii au fost afectaţi de reglementările contradictorii date cu această ocazie”, a spus demnitarul. „Perioada 2015-2016 a fost sub presiunea organizaţiilor neguvernamentale. Legislaţia a evoluat în acest sens, dar sectorul a avut de suferit. În 2017-2018, a apărut criza lemnului de foc. Este una artifical creată, este de fapt un blocaj al pieţei de profil. Autoritatea va debloca această situaţie. Am început deja să lucrăm, sunt în dezbatere publică trei ordine de ministru”, a dat asigurări Covrig.
Oficialul de la Ape şi Păduri a ţinut să atragă atenţia asupra unei situaţii care afectează domeniul silvic. „În prezent, fondul forestier românesc este în majoritate privat. De aceea, acţiunile viitoare ale noastre, ale autorităţii, se vor concentra pe astfel de suprafeţe. Vrem să preluăm suprafeţele fără administrator; este vorba de 700.000-800.000 ha”, a spus demnitarul, referindu-se la prevederea legală privind asigurarea serviciilor silvice pentru micile proprietări private, pentru care statul va suporta cheltuielile. Covrig a atras atenţia asupra dificultăţilor privind preluarea pădurilor privaţilor pentru asigurarea serviciilor silvice, ocoalele silvice, de stat sau private nefiind foarte interesate de acest lucru. „Vă dau un studiu de caz. Dacă Romsilva ar fi companie, nu v-aţi apleca şi asupra acestor suprafeţe neadministrate? La fel este şi în cazul ocoalelor silvice private”, a completat secretarul de stat.
Întrebat de posibilitatea transformării Regiei Naţionale a Pădurilor în companie, având în vedere comparaţia făcută, oficialul a spus că nu se are în vedere o astfel de variantă. În piaţa de profil există zvonuri privind o astfel de posibilitate, având în vedere capacitatea financiară a companiei şi cea economică a pădurii româneşti. Potenţialul fondului forestier de stat pare că suscită destul de mult interes, în special pentru companii străine.
Este pentru al treilea an consecutiv când Ziua Silvicultorului, ajunsă la cea de a 28-a ediţie, este organizată în comun de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi Asociaţia Administratorilor de Păduri. La eveniment au participat toţi reprezentanţii sectorului, de la ministrul Apelor şi Pădurilor, Ioan Deneş, şi parlamentari, la silvicultori, autorităţi locale şi reprezentanţi ai Agenţiei „Moldsilva” din Republica Moldova.
