Silvicultorii ce au în grijă de pădurile de stat şi private, plus colegii din Republica Moldova, s-au reunit, la Băile Felix, pentru a sărbători „Ziua Silvicultorului”. Toţi cei prezenţi au ţinut să atragă atenţia asupra imaginii proaste pe cre silvicultorii o au, ca urmare a unor campanii susţinutre chiar cu finanţări externe. De aceea, este nevoie de o reacţie concertată din partea silvicultorilor ce administrează păduri de stat şi private, pentru a arăta faţa reală a sectorului.
„Ziua Silvicultorului” a ajuns la cea de a 27-a manifestare, dar este şi a doua, consecutivă, care se desfăşoară în comun, administratorii de păduri private şi cele de stat, a declarat Ciprian Pahonţu, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) Romsilva, la Băile Felix.
Şeful Romsilva a prezentat un scurt bilanţ al activităţii sale în această funcţie, mai ales că se împlineşte un an de la preluarea mandatului de director general. „Obiectivul general urmărit a fost asigurarea unei dezvoltări sustenabile a regiei, creşterea competenţei profesionale a angajaţilor săi şi sporirea contribuţiei Romsilva la creşterea calităţii vieţii, la conservarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere şi la protecţia mediului”, a precizat Pahonţu. Potrivit acestuia, rezultatele au fost peste indicatorii stabiliţi: regenerarea pădurilor s-a făcut pe 16.421 ha, ceea ce reprezintă 113% din program, iar îngrijirea arboretelor s-a făcut pe 103.959 ha, adică 107% din plan. Măsuri importante s-au aplicat pentru îmbunătăţirea activităţii personalului, dar şi pentru creşterea contribuţiei pădurilor proprietate publică a statului la calitatea vieţii.
„În urmă cu un an, aduceam în atenţie imaginea nefavorabilă ce caracterizează sectorul forestier şi necesitatea întăririi transparenţei sectorului şi întăririi comunicării. Romsilva a elaborat în această perioadă o strategie de comunicare a cărei implementare a început prin trasparentizarea activităţii Romsilva. Este un început, iar eforturile pe care ni le propunem în perioada următoare de întărire a comunicării şi transparenşei vor fi intensificate”, a spus Pahonţu.
„Voi menţiona doar faptul că Romsilva, în anul 2016, şi-a depăşit cifra de afaceri programată, de 1,562 miliarde de lei, ajungând la 1,69 miliarde de lei, adică 108%; RNP a realizat un profit brut de 254, 995 milioane de lei, ceea ce reprezintă o realizare de 160% faţă de profitul programat. Chiar dacă rezultatele tehnice şi economico – financiare ale regiei, pentru perioada la care ne raportăm sunt bune, este clar că nu trebuie să ne culcăm pe lauri!”, a atras atenţia directorul general al RNP.
„Ştim cu toţii că angajaţii regiei nu au răspuns, în egală măsură, la realizarea indicatorilor de program, la fel cum ştim că realizările înregistrate, pentru unele activităţi sunt încă departe de potenţialul real existent la nivelul unităţilor teritoriale şi al regiei în ansamblul său”, a arătat, cu sinceritate, Ciprian Pahonţu.
„Societatea solicită din ce în ce mai multe de la păduri, din punct de vedere social şi cultural: atractive pentru populaţia urbană sau spaţiu de desfăşurare a activităţilor pentru populaţia rurală, pădurile permit desfăşurarea activităţilor recreative sau benefice pentru sănătate şi reprezintă un patrimoniu cultural important. RNP este pregătită să facă faţă noilor provocări şi să asigure responsabil livrarea capacităţilor multifuncţionale ale pădurii”, a completat Ciprian Pahonţu, directorul general al Romsilva.
Sprijin politic
„Odată cu procesul de retrocedare a pădurilor, în baza Legii nr. 247/2005, a început exploatarea iraţională a unei părţi din fondul forestier naţional”, a susţinut, în mesajul său, Ioan Munteanu, preşedintele Comisiei pentru agricultură şi silvicultură din Camera Deputaţilor. „Aşa s-a ajuns, în ultimii 25 de ani, ca în pădurile noastre să intre afacerişti, fără tangenţă cu silvicultura şi fără să respecte legislaţia în domeniu. În aceste condiţii, silvicultorii trebuie să fie alertaţi şi să acţioneze legal, pentru a stopa defrişările sălbatice, fără milă, şi acţiunile nechibzuite subordonate profitului imediat din pădurile româneşti”, a transmis preşedintele comisie. De altfel, Munteanu a atras atenţia că „legislativul susţine cu tărie realizarea perdelelor forestiere de protecţie şi împădurirea terenurilor degradate, de care unii îşi aduc aminte numai iarna, pe viscole puternice sau în timpul inundaţiilor”.
„Ca toate acestea să nu se mai întâmple, nu trebuie să ne gândim la un miracol, ci la acţiuni legislative, care sunt în final politice, luate împreună cu silvicultorii”, se arată în mesajul lui Ioan Munteanu, preşedintele Comisiei pentru agricultură şi silvicultură din Camera Deputaţilor.
Dorinţe „private”
„E bine că am strâns rândurile, e bine că vocile noastre încep să semene unui cor. Este şi normal. Scopul nostru comun este acela de a administra eficient, responsabil şi performant fondul forestier, indiferent de natura proprietăţii”, a declarat Gabriel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Păduri (AAP). Stanciu a ţinut să precizeze că proprietarii ale căror păduri le administrează vor să beneficieze de pe urma proprietăţii lor. „Nu-i putem critica. Este în firescul lucrurilor. Problema este alta. Dacă aceste beneficii sunt materializate numai în recoltele de lemn, atunci presiunile proprietarului se îndreaptă în această direcţie”, a spus Stanciu. Potrivit acestuia, problema tăierilor ilegale nu ar mai fi de actualitate dacă proprietarii ar fi despăgubiţi corect pentru beneficiile pe care pădurea le aduce.
Cât priveşte silvicultorii, „dorim să avem locul nostru corect aşezat în societatea românească. Dorim salarii decente, dorim „grupă de muncă”, dorim legislaţie stabilă, echilibrată, coerentă, suplă şi predictibilă. Dorim ca imaginea sectorului să fie promovată corect. Dorim să fim consultaţi atunci când problemele silvice fac agenda publică. Dorim să se înţeleagă ca nu toate tăierile sunt ilegale şi că pădurea cultivată aşa se gospodăreşte, aşa se conduce pe tot parcursul vieţii ei – prin tăieri”, a completat Gabriel Stanciu.
Unitate sindicală
„În ultimii ani, nobila profesie de silvicultor a fost, din păcate, din motive pe care cu toţii le cunoaştem, tot mai greu încercată, iar personalul silvic a ajuns în anumite situaţii să fie privit cu neîncredere, acuzat şi condamnat de cele mai multe ori fără judecată de către aşa zişi reprezentanţi ai societăţii civile, care au reuşit să ne dezbine şi să ne transforme în Acarul Păun pentru tot ce se întâmplă în pădurile României”, a declarat Silviu Geană, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Silvicultură Silva. „Este de datoria noastră, a tuturor, să prezentăm societăţii româneşti imaginea reală a sectorului silvic, a profesiei şi a activităţii silvicultorilor, să dăm dovadă de unitate şi solidaritate profesională, căci numai aşa vom reuşi să ne redobândim prestigiul câştigat de înaintaşii noştri silvicultori de elită europeană şi mondială”, a spus Geană.
Vasile Alexa, preşedintele Federaţiei sindicatelor din ocoalele private „Carpatisa”, a avut o poziţie tranşantă în ceea a ce priveşte imaginea proastă pe care o au silvicultorii, creată prin campanii susţinute chiar şi cu „finanţări exterioare care trebuia să ne dea de gândit. Acum este puţin linişte, dar trebuie să avem o poziţie unitară faţă de atacurile la care este supus corpul silvic”, a spus Vasile Alexa, preşedintele Carpatisa.
Ziua Silvicultorului este o sărbătoare oficială, iniţiată în 1991 prin Statutul Personalului Silvic, şi este marcată în fiecare an, în cea de-a doua săptămână a lunii iunie, de întregul Corp Silvic, în parteneriat cu sindicatele şi cu celelalte organizaţii profesionale. La cea de-a 27-a ediţie a Zilei Silvicultorului au participat secretarul de stat în Ministerul Apelor şi Pădurilor, Istrate Şteţco, directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor, Ciprian Pahonţu, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Păduri din România, Gabriel Stanciu, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Sándor Pásztor, membri ai Parlamentului, silvicultori, membri ai sindicatelor din sectorul forestier şi parteneri din industria forestieră.
