ZF Power Summit 2018

Companiile energetice au anunțat investiții importante în acest an, după ce 2017 a fost tulburat de variații puternice ale prețului ce au generat insolvențe importante, au susținut reprezentanții celor mai importante firme în domeniu la ZF Power Summit 2018. Iar ministrul Energiei a motivat decizia Guvernului de a încasa mai tot profitul firmelor de stat pentru că acestea, deși au câștigat bine, nu au făcut nimic cu banii; așa, Guvernul i-ar investi în ceva.

Companiile de stat vor fi impulsionate să facă mai multe investiţii şi nu să păstreze banii în rezerve, după ce Guvernul va decide distribuirea către acţionari a 90% din profitul obţinut, a declarat, luni, ministrul Energiei, Anton Anton, la ZF Power Summit 2018, informează Agerpres.

„Dacă aş fi constatat că firmele la care avem participaţii au făcut investiţii din banii pe care i-au câştigat, atunci aş fi fost deranjat de faptul că profitul dispare. Dar, după ce am văzut că firmele au acumulat banii în vistierie, mândrindu-se cu faptul că au nişte rezerve, faptul că aceste rezerve trec, şi subliniez chestia asta, nu intră în buzunarul investitorului ca dividende, intră în bugetul naţional şi se reîntorc din bugetul naţional pentru investiţii, eu cred că e vorba de circulaţia banilor mai repede şi poate că acest lucru va eficientiza investiţiile, va creşte numărul de investiţii”, a spus ministrul.

El a vorbit şi despre cele 400 de milioane de euro pe care Enel i-a plătit statului român în luna aprilie anul trecut, în schimbul unei participaţii minoritare la Electrica Muntenia Sud, spunând iniţial că această sumă nu a ajuns încă în conturile Societăţii de Administrare a Participaţiilor în Energie. „Din fericire, anul trecut am înregistrat un succes la Curtea de Arbitraj pentru că avem din ce în ce mai mulţi buni profesionişti care să se ocupe de aceste litigii. Banii ăştia, care vor ajunge în conturile SAPE, sunt nişte bani pe care îi vom utiliza la investiţii, pentru că SAPE asta trebuie să facă. Din nefericire, până acum nu a făcut-o”, a spus Anton, în cadrul conferinţei.

Ministrul a arătat, ulterior, că aceşti bani „sunt acolo”: „Banii aceştia, care sunt acolo, trebuie investiţi în energie, nu pot fi folosiţi în altceva”.

Ministrul a enumerat la priorităţi şi retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă, însă, în ceea ce priveşte realizarea reactoarelor 3 şi 4, nu a putut da un termen concret privind finalizarea negocierilor. Totodată, el şi-a exprimat speranţa că discuţiile statului cu acţionarii majoritari de la Rompetrol pe tema memorandumului şi al privatizării participaţiei statului vor fi finalizate în acest an.

Necesitatea Planului național energie-mediu

Cel mai important lucru de realizat în acest an este Planul național energie-mediu, a declarat Corina Popescu, preşedintele directoratului Transelectrica, care, la sfârșitul anului trebuie notificat Comisiei Europene. „Strategia energetică este foarte importantă pentru că stabileşte ţintele asumate de România. Dar trebuie să elaborăm şi Planul naţional de energie-mediu şi să îl prezentăm Comisiei Europene. Eu zic că acest plan este esenţial şi trebuie să ne pregătim de negocierea pentru ţintele anului 2030”, a atras atenția Corina Popescu. .

Cât privește Transelectrica, „2017 nu a fost un an bun. A fost un an de analiză, am luat nişte măsuri manageriale şi sperăm ca 2018 să fie mai bun. Dar e greu să reorganizezi intern şi să rămâi aliniat şi la procesele externe în acelaşi timp”, a spus Corina Popescu.

Carmen Neagu, director general al EnergoBit, susține părerile Corinei Popescu în ceea ce privește Planul național energie-mediu și Strategia energetică. „Prioritatea anului este asumarea faptului că România nu este o insulă, ci parte a UE. Planul naţional energie-mediu şi strategia energetică sunt esenţiale. Aş vrea să ştiu cine are responsabilitatea strategiei energetice şi care este periodicitatea ei. Că dacă vorbim de un minister care nu are personalul necesar, e fără obiect”, a spus Neagu, care a punctat că „2018 ar trebui să fie anul unor decizii fundamentale. Vorbim mult de proiecte majore de investiţii, dar poate e momentul să decidem tipul de proiecte spre care ne îndreptăm”, a completat Carmen Neagu.

Digitalizarea este de viitor

„Digitalizarea este o necesitate, nu mai e o problemă de opţiune. Digitalizarea va permite dezvoltarea unor procese inovatoare”, a declarat Ion Lungu, preşedinte Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER). Pe de altă parte, Lungu a precizat că „piaţa are nevoie de o politică pe termen lung, deşi condiţiile de acum sunt destul de dure. Atât anul trecut, cât şi anul acesta, piaţa a răspuns corect la cerere. Era evident că preţurile vor creşte”, a spus președintele AFEER, referindu-se la evoluțiile de pe bursa de energie. „Anul 2017 a fost un an extrem de impredictibil, pentru furnizori a fost un an cu multe provocări. Nouă dintre furnizorii activi sunt în insolvenţă, deci impactul asupra lor a fost destul de important. Au fost o serie de condiţii care au determinat criza, dar care anul acesta s-au ameliorat”, a completat Ion Lungu.

Alessio Menegazzo, director sustenabilitate şi afaceri instituţionale Enel, a fost mai categoric, susținând că „piaţa energiei se schimbă şi cred că elementul de bază este digitalizarea. Companii ca Google sau Amazon vor fi furnizori de energie. Reţeta este să investeşti în digitalizare. Electricitatea şi digitalizarea sunt gemeni, sunt două aspecte care vor merge împreună”, a spus Menegazzo. Previziunile lui merg mai departe și arată că „furnizarea de energie va deveni un produs conex, energia va fi vândută împreună cu altele la pachet, existând un scenariu când preţul pentru energie va tinde spre zero, importante devenind celelalte servicii”.

Energii alternative

„Clienţii schimbă furnizorii, ceea ce ne arată că aceştia nu se ghidează doar după preţ, ci şi după companii”, a declarat Martin Zmelik, director general CEZ România. Potrivit acestuia, compania are în vedere lărgirea portfoliului de produse destinate clienților, precum și pe creșterea eficienței activității. „Compania noastră se focusează pe stabilitate şi predictibilitate. Încercăm să lărgim portofoliul de produse şi să fim mai eficienţi”, a spus Zmelik, care a precizat că, pentru 2018, bugetul d einvestiții este de 15 milioane de euro.

Șeful CEZ România a atras atenția asupra resurselor regenerabile de energie. „Energia solară este o oportunitate pentru subsidiarele noastre pentru a produce energie, deci este vorba de a schimba piaţa şi de a crea modele noi de produse. Trendul este energia solară şi avem multe proiecte pe această temă”, a competat acesta.

Frank Hajdinjak, director general E.ON Romania, merge mai departe și anunță prosumerul (n.r. – consumator care are şi posibilitatea de a produce energie şi de a o injecta în reţea) ca un „megatrend”. „Oamenii vor avea o şansă să îşi producă singuri o mare parte din energie şi va fi un trend în creştere din ce în ce mai mult”, a spus Hajdinjak, care a anunțat un buget de investiții de 110 milioane de euro în 2018, din care 90-95% se vor duce înspre reţeaua existentă, iar restul pentru soluţii noi.

Prețul gazului în stand-by

Prețul gazului natural din producția internă va rămâne la același nivel în perioada următooare, a susținut Eric Stab, preşedinte & CEO al Engie România. Anul trecut, prețul a crescut, pentru ca acum să se cumpere cu aproximativ 90 de lei/MWh. „Dacă ne uităm la piaţa locală de gaze, va fi un exces de gaze din producţia din Marea Neagră şi o parte va trebui exportat. Pe plan intern însă, această resursă nouă poate fi utilizată în producţia de energie, pe segmentul rezidenţial, dar şi pe partea de transporturi”, a declarat Eric Stab la ZF Power Summit.

Cât privește utilizarea gazului în segmentul rezidențial, conectarea durează foarte mult, în medie 6 luni. „Este nevoie de multe autorizaţii, între 15 şi 18, în funcţie de oraş. Plus, a devenit tot mai greu, din păcate, să găsim companii de construcţii pentru proiecte de extindere a reţelei”, a spus șeful de la Engie România, care a precizat că, pentru 2018, compania are în plan investiţii de 70 milioane de euro, din care 50 milioane de euro merg în dezvoltarea reţelei.

Pe de altă parte, Cleopatra Leahu, partener Suciu Popa, consideră că preţul de vânzare a gazului va creşte din cauză că producătorii nu vor mai avea stimulente să vândă mai ieftin.

Vorbind de proiectele de la Marea Neagră, proiectele curente sunt în faza de explorare, deci niciunul nu a ajuns în faza finală, motivul principal fiind restricţiile şi blocajele. „Unele dintre ele au fost eliminate în ultimii ani, iar pentru unele avem încă speranţe”, a spus Leahu. „Printre barierele de reglementare se numără aşa-numitele restricţii pentru export, iar una dintre ele, anunţată recent, este o taxă de 20% aplicată exporturilor de gaz şi petrol, care a fost anunţată în cadrul unei propuneri pentru noua lege”, a punctat avocatul.

„Cred că cel mai important lucru este ca mediul politic să creeze un mediu în care proiectele pot fi dezvoltate. Avem destul gaz şi trebuie să exportăm, dar pentru ca proictele de exploatare şi export să fie duse la capăt este nevoie de un mediu stabil”, a atras atenția și Frank Hajdinjak, director general E.ON Romania.

Companii cu bani mulți

„Profitul brut pe anul trecut depăşeşte 1,5 miliarde de lei, iar anul acesta estimăm că vom avea un profit mai mare”, a declarat Bogdan Nicolae Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica, având în vedere că 2017 a fost cotat un an cu hidraulicitate mică.

Potrivit acestuia, pe primul semestru compania a realizat doar 30% din investiţiile bugetate, din diverse motive, precum constrângeri de ordin intern sau legislativ. Însă, în al doilea semestru, investiţiile au fost realizate la nivelul a 90% din cele bugetate, astfel că, per total, valoarea indicatorului a ajuns la 62% la nivelul întregului an.

„Ceea ce trebuie să înţelegem este că orice investiţie se va regăsi în costuri. Fiecare dintre noi ar trebui să stingă becul câteva ore şi după ce îl aprinde să se întrebe cât îşi permite să plătească pentru asta. Dacă nu urmărim să facem investiţii şi doar urmărim un preţ scăzut, este posibil să nu mai aprindem becul deloc”, a atras atenția Badea.

El a fost întrebat când preconizează listarea la bursă a Hidroelectrica, de care se vorbeşte de mai mulţi ani. „După părerea mea, este cam devreme să vorbim de Hidroelectrica la bursă, ea a trecut printr-o boală destul de grea şi a ieşit din boala asta grea, a scăpat, ca orice persoană bolnavă a ieşit uşor slăbită. Eu cred că pentru a ajunge la bursă, Hidroelectrica trebuie să devină mai atractivă, să pună carne pe ea, să se mai îngraşe”, a spus ministrul.

„Unitatea 1 este un proiect prioritar. Numărul de ore de funcţionare din proiectul iniţial a fost de 210.000 ore, adică 30 de ani, la un regim de funcționare de 80%. Noi am avut un factor de utilizare de peste acest procent, deci evaluăm posibilitatea extinderii 35.000 de ore, adică 5 ani, până în 2026 a funcționării Unității 1 de la Cernavodă”, a declarat Cosmin Ghiţă, director general Nuclearelectrica. După aprobarea CNCAN, între decembrie 2026 și decembrie 2028, reactorul va fi oprit pentru retehnologizare. „E mult mai eficient să prelungeşti durata de viaţă a unui reactor decât să faci unul nou, costurile în primul caz fiind de circa 1,5 miliarde euro. Faza 1 înseamnă un studiu privind situaţia, apoi un studiu de fezabilitate. Vrem să finalizăm această parte de studii în 2020. Costul ar fi 3-5% pentru faza 1. Cam 40% se duc în Faza 2, care include proiectarea, comenzile pentru piese şi amenajarea de şantier, restul bugetului fiind pentru execuție”, a spus Ghiță.

Cât privește reactoarele 3 și 4, acestea au sens economic. „E adevărat că suntem concurenţi cu alte proiecte regionale şi depinde şi cât de repede ne mişcăm”, a precizat directorul Nuclearelectrica.

„Electrica este o companie listată şi am preferat să ne păstrăm profitabilitatea, nu să ne batem pe market share. 2017 a fost un an în care cei din distribuţie şi furnizare au suferit”, a declarat Cătălin Stancu, director general Electrica. „Am revizuit toate procedurile de risc, acum avem energie asigurată pentru toate categoriile de clienţi. Dacă ne uităm pe tranzacţiile pe termen lung, nu prea văd scăderi de preţ, nici în 2019”, a atras atenția Stancu, care a precizat că, în 2018, compania va aloca 200 milioane de euro pentru investiții în rețele.

Viitor frumos pentru RADET-Elcen

Fuziunea Elcen-RADET va avea un viitor frumos, dacă luăm în calcul previziunile administratorilor celor două companii, aflate amândouă în insolvență din cauza datoriilor. Potrivit acestora, cel mai mare dușman al populației, în ceea ce privește încălzirea, o reprezintă centrala de apartament, pentru că produce gaze precum cele de eșapament. Gheorghe Piperea, administrator judiciar RADET, a atras atenția că 40% din poluarea cu NOx provine din traficul auto, iar restul de 60% de la centralele de apartament.

„Cea mai mare realizare a RADET în 2017 a fost să convingem autoritatea de reglementare să modifice tariful energiei termice, care era ţinut pe loc din 2011. Acest lucru nu a dus la o creştere tarifului pentru populaţie”, a punctat Piperea. El a precizat că planul de reorganizare a RADET este la dosar, astfel că, în 3 luni , regia se va schimba în societate pe acţiuni şi apoi, pentru ca, până la finalul anului 2019, să se realizeze fuziunea. „Înainte de aceste lucruri, este nevoie de investiţii în retehnologizare”, a spus Piperea. „RADET are 1,5 milioane de clienţi casnici, dar în ultimii 15 ani, la nivel naţional, au fost 500.000 de debranşări, din care circa 200.000 de clienţi probabil au trecut la centrale de apartament. Cred că ei se vor reîntoarce la sistemul centralizat, dar nu imediat”, a completat administratorul judiciar al regiei.

„Anul trecut a fost anul de observaţie, am asigurat partea de mentenanţă, partea de furnizare în această iarnă, am reuşit să furnizăm energie termică şi electrică, iar pentru viitor planul va fi aliniat cu RADET, care este cel mai important client al nostru pe partea de energie termică”, a declarat Claudiu Creţu, administrator special ELCEN, care preconizează ca, în maximum două luni, să fie depus planul de reorganizare.