Acasă MediuDezvoltare Durabila WWF vrea sistem „big brother” împotriva tăierilor ilegale de lemn

WWF vrea sistem „big brother” împotriva tăierilor ilegale de lemn

de L M

Sistemul actual de control al lemnului risipește resursele, astfel că rezultatele nu sunt cele așteptate, motiv pentru care este nevoie de schimbarea „arhitecturii” combaterii tăierilor ilegale, sunt de părere experții WWF. Un program pilot realizat de ONG a scos la iveală faptul că mare parte din lemnul tăiat ilegal nu este identificat, astfel că WWF propune un nou sistem de control ce vizează prima punere pe piață a lemnului, adică de la „ieșirea din pădure” și până la „prima descărcare”. În prezent, autoritățile fac eforturi pentru implementarea programului de trasabilitate a lemnului, numit SUMAL 2.0, dar care are în vedere controale pe tot lanțul, de la recoltarea din pădure și până la utilizatorul final.

WWF lansează un nou instrument care poate ajuta autoritățile să înțeleagă unde și cum se fură lemnul din pădure și, prin urmare, să-și planifice mai bine acțiunile de control, au declarat reprezentanții ONG-ului, marți, într-o conferință de presă.

„Actualul sistem de control orientează controalele în pădure, unde sunt verificate cioatele, ca apoi să le mute în piață, unde ar trebui să fie identificat lemnul ilegal în gospodării și depozite”, a declarat Şerban Niculescu, expert păduri la WWF România, care susține că astfel eforturile autorităților de control trebuie împărțile. Potrivit acestuia, cele mai bune rezultate în lupta împotriva tăierilor ilegale ar fi ca aceste controale să se facă „de la ieșirea din pădure și până la prima descărcare, până la prima plasare pe piață”.

Mai exact, proiectul WWF a vizat amplasarea, în trei puncte distincte, a câte 3 camere de luat vederi, care să înregistreze fața și spatele vehiculului de transport, plus marfa încărcată. Niculescu a ținut să tragă atenția că punctele de monitorizare nu au urmărit un protocol riguros, iar raportul monitorizării „nu are relevanță la nivel național. Arată doar potențialul enorm al sistemului”, a spus Niculescu.

Montorizarea s-a realizat pe parcursul a 21 de zile, în noiembrie și decembrie 2020, timp în care au fost înregstrate 152 de transporturi, ce au cumulat mai mult de 2.000 mc, în special lemn rotund. Rezultatele sunt extrem de interesante. Dintre toate transporturile monitorizate, 23% nu aveau aviz de însoțire sau cu aviz multiplu; din acestea, 16% nu aveau aviz deloc. „Este vorba cu precădere de camionete cu lemn de foc. Pentru cele fără aviz, SUMAL nu are nicio influență”, a spus Niculescu.

Alte 26% dintre transporturi erau supraîncărcate cu cel puțin 1 mc de lemn și 20% mai mult decât în aviz. „Este cel mai frecvent mod întâlnit de a trasporta lemn tăiat ilegal. Și situația nu-și are rezolvare prin SUMAL”, a precizat Niculescu.

Monitorizarea a scos la iveală și „obiceiurile” de furt: au loc mai ales după terminarea orelor de program ale autorităților, în weekend și în timpul sărbătorilor legale nereligioase.

„Pe segmentul primei plasări pe piaţă a lemnului, adică de la ieşirea din pădure şi până la primul punct de descărcare, controalele sunt aproape inexistente. Mai puţin de 1% din aceste transporturi sunt verificate de autorităţile competente. Ne dorim o schimbare de paradigmă prin care să reorientăm controlul la prima plasare pe piaţă. Acest aspect pe care l-am semnalat încă din 2017 este astăzi recunoscut şi avem un consens pe această reorientare din partea majorităţii factorilor interesaţi, însă este firesc să ne întrebăm: Dacă de mâine vom reorienta aceste controale către prima plasare pe piaţă, de unde ne apucăm de treabă? Astăzi, aceste controale sunt, probabil, de cele mai multe ori, realizate la întâmplare şi în anumite situaţii chiar reactiv în urma unor sesizări ale cetăţenilor. Uneori, avea orientarea acestor controale chiar discreţionar”, a susţinut Șerban Niculescu.

Măsuri contra pieței „gri”

„Monitorizarea și controlul axat pe prima introducere pe piață a lemnului este soluția împotriva tăierilor ilegale. Acest lucru presupune schimbarea arhitecturii combaterii acestor tăieri”, a declarat Radu Vlad, director de programe WWF România. Potrivit acestuia, „SUMAL nu poate face minuni, ci este un instrument informatic”. Vlad consideră că și modul în care este valorificat lemnul din pădure „legiferează o zonă gri”. Mai exact, lemnul se vinde pe picior, prin aproximarea volumului, ceea ce permite o variație de 20%, suficient cât să genereze lemn în plus. „De aceea, trebuie să trecem de la paza arborilor la controlul volumelor”, a completat Radu Vlad.

În luna februarie a anului trecut, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva României pentru nerespectarea Regulamentului European privind comerţul cu lemn. Motivarea acestei proceduri se referă la lipsa prioritizării controalelor pe baza unor criterii obiective şi transparente, precum şi la lipsa unui regim de sancţiuni capabil să descurajeze tăierile ilegale de pădure.

 

din aceeasi categorie