Acasă Analize Vulpescu îl acuză pe Borza

Vulpescu îl acuză pe Borza

de GM

În ultimul raport (vezi documente ataşate – raport adm special hidro; anexe raport vulpescu hidro) al administratorului special al Hidroelectrica, Remus Vulpescu îl acuză, practic, pe administratorul judiciar, Remus Borza (foto), că a pricinuit pierderi companiei! Pe de o parte, raportul arată că, în numai 45 de zile, Hidroelectrica a deversat apă (adică a lăsat apa să curgă, fără să producă electricitate), într-o cantitate estimată la peste 230.000 MWh. În plus, gradul de umplere al lacurilor de acumulare a atins niveluri record pentru ultimii 17 ani, ceea ce înseamnă, că, de asemenea, nu s-a produs energie electrică. Totuşi, poate cel mai grav lucru scris în raport este cel referitor la faptul că Hidroelectrica nu are contracte pe măsura capabilităţii companiei! La rândul său, Remus Borza a precizat că, anual, Hidroelectrica deversează apă, o practică utilizată ca măsură de apărare împotriva inundaţiilor. În plus, având în vedere costurile cu apa şi preţurile practicate în prezent pe piaţă, a preferat să deverseze apa, altfel, pierderile Hidroelectrica ar fi fost şi mai mari!

În raportul aferent perioadei 15.04 – 15.05.2013 al administratorul special al Hidroelectrica Remus Vulpescu, se specifică: “De menţionat valoarea record absolut a ultimilor 17 ani a gradului de umplere (n.r. – în lacurile de acumulare) la data de 30.04.2013, situaţie generată, pe de o parte, de depăşirile prognozelor lunare (n.r. – de precipitaţii, dar şi de producţie şi consum de electricitate), cât şi de lipsa unor contracte pe măsura capabilităţii din aceste 4 luni trecute din anul 2013” (n.r. – ianuarie – aprilie 2013). “În situaţia generată de hidrologia înregistrată (cu o Dunăre excedentară şi cu un program generos al marilor amenajări pe de o parte) şi cu descărcări ale unităţilor hidro pe PE ca urmare a sursei eoliene şi cu actualul volum al obligaţiilor contractuale pe de altă parte, au apărut în luna mai inevitabile deversări la marile amenajări cap de cascadă şi pe Dunăre”, se mai arată în raport. Acesta precizează, de asemenea, că „energia estimată pierdută prin deversare pe total Hidroelectrica a avut valoarea de aproximativ 162 GWh (pentru luna aprilie). Pentru luna mai, în perioada analizată (n.r. – 1 – 15 mai), energia totală pierdută prin deversare a fost estimată la valoarea de aproximativ 72 GWh”.

Luând în considerare un preţ mediu de 180 lei/MWh, ce apare tot în raportul lui Remus Vulpescu, aferent contractelor directe încheiate cu Elsid şi Electrocarbon, pierderile Hidroelectrica, înregistrate într-o lună şi jumătate (234.000 MWh) se ridică la 42.120.000 lei (circa 9,5 milioane de euro).

Este posibil ca pierderile Hidroelectrica să fie şi mai mari de atât. Dacă păstrăm aceeaşi proporţie din raportul administratorului special, în primele patru luni, pierderile Hidroelectrica determinate de deversări şi lipsa contractelor ar ajunge la aproximativ 700.000 MWh. De remarcat, conform Institutului Naţional de Statistică (INS), în primele patru luni din aceste an, hidrocentralele au produs 5.000.000 MWh. Potrivit aceluiaşi Institut de Statistică, în primele patru luni din 2010 (când precipitaţiile au avut aproximativ acelaşi nivel ca şi în 2013), hidrocentralele au produs 6.000.000 MWh. Această diferenţă dintre producţia din 2010 şi cea din 2013 (pierderile de producţie) ar putea fi explicată tocmai prin aceste deversări şi lipsa de contracte.

Deversare împotriva inundaţiilor

Astfel, practic, Remus Vulpescu îl acuză pe administratorul judiciar, Remus Borza, că nu a fost capabil să încheie contracte de vânzare a energiei electrice pe măsura capacităţii de producţie a Hidroelectrica, ceea ce a condus la deversarea apei, fără a se produce energie electrică. În plus, având în vedere cantitatea de apă disponibilă în lacurile de acumulare, este clar că nu s-a utilizat apa pentru a produce electricitate, ceea ce a condus la creşterea nivelurilor de umplere în lacuri la valori record.

Totuşi, pentru Hidroelectrica, apa neuzinată din lacurile de acumulare ar putea reprezenta un venit amânat, pentru că se anunţă secetă în lunile iulie – septembrie, ceea ce înseamnă că, în această perioadă, ar putea utiliza apa din lacuri şi produce şi vinde la preţuri mai mari decât în prezent, mai ales că, statistic, nici vântul nu bate în acest timp.

Pe de altă parte, cantitatea record de apă din lacuri ar putea reprezenta un pericol, pentru că, dacă va mai ploua în perioada următoare, apa nu va mai avea unde să se acumuleze, crescând riscul de inundaţii în aceste zone (vezi raportul Apelor Române pentru ziua de 30 iunie 2013 – Volumele principalelor lacuri de acumulare). În unele lacuri, nivelul a depăşit 100% din capacitate.

În prezent, se discută despre faptul că a apărut multă energie pe piaţă: pe de o parte a crescut capacitatea instalată în centralele eoliene, ceea ce a dus la majorarea producţiei din surse regenerabile, dar, datorită precipitaţiilor abundende, a crescut şi canitatea de electricitate oferită de Hidroelectrica. Potrivit unor declaraţii ale administratorului judiciar, Remus Borza, oferta de electricitate pe piaţă a crescut şi datorită desfiinţării contractelor cu “băieţii deştepţi”. Pe lângă creşterea ofertei, a scăzut foarte mult şi cererea de energie, ceea ce, în final, a dus la o scădere importantă a preţurilor pe piaţă.

De menţionat, conform Institutului Naţional de Statistică (INS), în primele patru luni din 2013, consumul de electricitate a scăzut cu 3,7%. Totuşi, potrivit aceluiaşi Institut de Statistică, în primele trei luni din an, România a avut o creştere economică de 2,2%, iar în primele patru luni creşterea producţiei industriale a depăşit 8%. Această scădere a consumului nu poate fi pusă decât pe seama scăderii exportului de energie electrică. Conform INS, exportul de energie electrică al României, în perioada ianuarie – aprilie 2013 a fost de 440.600 MWh.

Conform Raportului anual al Hidroelectrica pentru anul 2010, compania a exportat circa 1.000.000 MWh („cantitatea de energie facturată în anul 2010 a fost de 22.539,29 GWh, din care pe piaţa internă: 95,61%, inclusiv Piaţa de Echilibrare; la export: 4,39%”). Într-un alt raport al administratorului special al Hidroelectrica, Remus Vulpescu, se arăta că, la 31.12.2012, exportul companiei se cifra la 357.000 MWh, pentru care s-au încasat 59.000.000 lei. În toate raporatele aferente anului 2013, administratorul special preciza că exportul a fost „0”.

De menţionat, Remus Borza a anunţat, recent, că, pentru a relua exporturile de electricitate, Hidroelectrica va deschide birouri la Viena şi Budapesta. Totuşi, din cauza taxelor de export, de circa 11 euro/MWh, dar şi a costului apei, preţul cu care Hidroelectrica ar putea vinde electricitate peste hotare ar fi necompetitiv.

Apa bagă Hidroelectrica în pierdere

„Sunt hidrocentrale la care preţul apei uzinate reprezintă cea mai mare parte din costuri. De exemplu, la Porţile de Fier, costurile cu apa reprezintă 65% din costurile de producţie. Apa ne costă aproximativ 80 lei/MWh! Nu este normal! În plus, legislaţia favorizează energiile regenerabile, dar şi Complexurile Energetice Oltenia şi Hunedoara, ale căror producţii sunt preluate cu prioritate în sistemul energetic naţional, ceea ce creează probleme Hidroelectrica”, a declarat Remus Borza pentru www.focus-energetic.ro.

De remarcat, conform tabelului definit al creanţelor, întocmit de administratorul judiciar, Hidroelectrica are de plătit „Apelor Române” şi filialelor acesteia peste 300 milioane de lei (311.338.799, 68 lei în total, adică aproximativ 71 milioane de euro).

În ceea ce priveşte raportul administratorului special, Borza a precizat: „În fiecare an, în această perioadă, Hidroelectrica deversează apă, mai ales pe râurile interioare. Acum, din cauza viiturii pe Dunăre, a nivelului foarte ridicat al fluviului, se deversează şi aici. În plus, lacurile de acumulare au niveluri de umplere de peste 98%. Sigur că trebuie să deversăm şi de aici! Toate aceste deversări le efectuăm ca măsuri împotriva inundaţiilor!”, a mai spus administratorul judiciar.

Pe de altă parte, el a explicat şi un alt motiv al acestor deversări, care conduc la pierderi de producţie şi, în final, la pierderi de bani: „Pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), preţul a fost şi de 7 lei/MWh, mai ales noaptea, în gol de sarcină, şi în timpul sărbătorilor (n.r. – când, la nivel naţional, consumul este foarte mic; de remarcat, în timpul Sărbătorilor Pascale şi de 1 Mai, s-a atins un nivel record de „lipsă de consum”: şi 3.700 MWh, în condiţiile în care consumul normal este de circa 6.500 MWh). În aceste condiţii, în care pe PZU se vindea electricitatea şi cu 7 lei/MWh, iar pe noi numai apa ne costă 80 lei/MWh, era mai rentabil să deversăm apa decât să o uzinăm! Mai vine şi Curtea de Conturi să ne întrebe de ce am vândut cu asemenea pierderi!”, a mai spus Remus Borza.

De remarcat, conform „bursei de energie” Opcom, în 2013, Hidroelectrica a plasat 136 de oferte de vânzare pe Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale (PCCB), dar doar un sfert s-au concretizat prin încheierea de contracte. În aprilie, Hidroelectrica a participat pe PCCB cu 8 pachete de vânzare şi a răspuns la 7 oferte de cumpărare. A încheiat, în total, 9 contracte, la un preţ de circa 155 lei/MWh (165 lei/MWh cu componenta TG inclusă). Tot în luna aprilie, pe Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale cu Negociere Continuă (PCCB – NC) au fost ofertate, de către Hidroelectric, 120 de contracte standard, iar, prin licitaţii successive, s-au încheiat 10 contracte, la preţul de 165 lei/MWh, din care 10 – 11 lei reprezintă componenta TG. În luna mai, Hidroelectrica n-a încheiat niciun contract, nici pe PCCB, nici pe PCCB – NC. Practic, din luna aprilie, Hidroelectrica n-a mai reuşit să vândă nimic pe PCCB. Excepţie fac două contracte, de câte 5 MW, pentru perioada de vârf, în trimestrul IV 2013, ca răspuns la cererea Electrica Furnizare din luna iunie 2013.

Mai mult de o treime din cantitatea vândută de Hidroelectrica pe PCCB a fost achiziţionată de companii cu capital majoritar de stat (Electrica Furnizare a achiziţionat circa 30%).

De menţionat, bugetul de venituri şi cheltuieli al Hidroelectrica este construit pe un cost al producerii de energie de 144 lei/MWh. Pe piaţa reglementată, Hidroelectrica vinde aproximativ 40% din producţie, la un preţ stability de ANRE la 125 lei/MWh. Conform raportului administratorului special, Remus Vulpescu, pe PZU, Hidroelectrica a vândut, în perioada 16 aprilie – 15 mai, circa 380.000 MWh (31,2% din piaţă), la un preţ mediu de 142,5 lei/MWh. Potrivit aceluiaşi raport, Hidroelectrica a vândut şi 4.980 hMW bandă de Reglaj Secundar în valoare de 347.200 lei, la un preţ mediu de 69,7 lei/MWh. Astfel, şi pe piaţa reglementată, şi pe PZU, Hidroelectrica a vândut sub costuri şi încă o cantitate importantă, aproape 50% din producţie.

În legătură cu pierderile companiei, Remus Borza a precizat că, în primele patru luni ale anului, profitul brut Hidroelectrica a ajuns la 393 milioane de lei, faţă de 292 milioane lei, profitul companiei pe întreg anul 2010, anul cu cea mai mare producţie hidro: aproape 20.000.000 MWh. „Adică, în numai patru luni, am depăşit cu 100 milioane lei profitul din cel mai bun an al Hidroelectrici!. De fapt, în primele trei luni din 2013 deja atinsesem profitul pe întreg anul 2010!”, a mai afirmat administratorul judiciar al companiei.

din aceeasi categorie

2 comentarii

bubu iunie 20, 2013 - 10:43 am

era inevitabil…cind pui un cioban cu ifose sa ia decizii in domeniu…oricum va pune pe butuci jumatate din capacitatile de productie hidro pana la sfarsitul anului. intr-o tara normala…ar trebui sa plateasca pagubele din buzubarul propriu… dar noi suntem intr-o tara normala?

bubu iunie 20, 2013 - 10:46 am

Interesant va fii anul viitor cind o factura de curent la populatie ajunge la 7-800 de lei…prin ce tari calde o sa auzim ca-s astia?

Comments are closed.