Avansul tehnologic a determinat ca viitorul să aparţină soluţiilor integrate de furnizare a tuturor tipurilor de utilităţi, a declarat Corina Popescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, în cadrul conferinţei „Smart Transformation Forum 2016”, organizată de publicaţia The Diplomat.
„Viitorul este acela al soluţiilor integrate pentru toate tipurile de utilităţi care există, deci şi IT şi energie, cumva le vedem îmbinate. Al patrulea val de tehnologie vine peste noi”, a declarat ea.
Corina Popescu a mai spus că în scurt timp o să existe la nivel european o nouă directivă în ceea ce priveşte eficienţa energetică. „O să avem o nouă provocare pe partea de eficienţă energetică: la nivelul Comisiei Europene apare o nouă directivă. Vechea directivă abia în primăvara acestui an am reuşit să o transpunem corect. Cred că acest aspect are nevoie de o aplecare mai mare din partea noastră”, a arătat oficialul citat.
Potrivit acesteia, conceptul de eficienţă energetică nu a prins foarte mult în România, pentru că efectele nu se văd pe termen scurt, aşa cum sunt obişnuiţi românii.
„Sunt soluţii de eficienţă energetică, dar, din păcate pentru România, acest concept nu este foarte îmbrăţişat, pentru că ne-am obişnuit să ne uităm la rezultatele imediate, iar toate măsurile de eficienţă energetică dau rezultate pe termen mai lung”, a completat Popescu.
Ea a arătat că, la nivel european, există oraşe care vor să intre în categoria „smart city”, prin reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efecte de seră până în anul 2020.
„M-aş bucura ca Bucureştiul să-şi propună un asemenea program. Sunt foarte multe lucruri de făcut în domeniul energiei, precum maşinile electrice, sisteme de încălzire. Problema este că trebuie să vedem dacă tot ce este smart este este şi bun şi ar trebui să facem o balanţă între cele două aspecte”, a mai spus oficialul din Ministerul Energiei
România nu va putea ajunge la un grad de contorizare inteligentă a energiei de 80% în 2020
România nu poate ajunge la un grad de contorizare inteligentă de 80% până în 2020 pentru consumul de energie electrică, întrucât companiile din energie nu au explicat suficient consumatorilor că acest lucru le poate optimiza factura, a declarat Emil Calotă, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în cadrul aceleiaşi conferinţe.
ANRE şi operatorii de distribuţie a energiei (Electrica, CEZ, Enel şi E.ON) au derulat anii trecuţi proiecte-pilot privind implementare contoarelor inteligente la consumatorii de electricitate. Calotă a arătat că România are obligaţia, potrivit directivelor europene, să ajungă la un grad de contorizare inteligentă de 80% până în 2020.
„În acest moment suntem la faza de evaluare cost-beneficii pe opt regiuni unde contoarele au fost implementate. Concluziile preliminare nu sunt favorabile atingerii unui astfel de nivel de contorizare inteligentă. Una din explicaţii poate fi şi faptul că există opt operatori, patru entităţi din punct de vedere juridic, fiecare cu propria concepţie, costuri şi specificaţii”, a spus oficialul ANRE.
El a arătat că nici utilizatorii nu văd contorul inteligent ca pe o soluţie de eficientizare a consumului, dar nici companiile de energie nu au explicat suficient acest lucru.
„Este interesant faptul că acest contor inteligent nu este receptat ca şi cultură a consumului şi eficienţei energetice la nivelul consumatorului individual din România, este o realitate pe care trebuie să o acceptăm şi cu care trebuie să operăm. Dar nici companiile de utilităţi, operatorii de reţea, nu au explicat suficient de ce un contor inteligent este foarte necesar, practic şi util consumatorului final”, a arătat Calotă.
Potrivit acestuia, companiile din energie continuă practica în care relaţia lor cu consumatorul este una cu o singură direcţie.
„Relaţia biunivocă dintre compania de energie şi consumatorul final trebuie să devină o realitate, şi nu reacţia de tip unidirecţional, care a funcţionat şi încă mai funcţionează şi acum. Sunt mulţi operatori care gândesc că acest contor inteligent îi ajută doar pentru a citi consumul în timp real, pentru a diminua furturile şi pierderile comerciale din reţea şi atât. Nu! Deja generaţiile de smarter metering, adică contoare şi mai deştepte, fac totul pentru consumatorul final în Europa şi în Statele Unite. Cu alte cuvinte, citesc consumul în timp real, asigură curba de consum ideală şi, în acelaşi timp, echilibrează consumul la nivelul gospodăriei individuale”, a susţinut reprezentantul ANRE.
El a mai spus că, până anul viitor, ANRE va elabora un plan naţional de contorizare inteligentă, care să propună un procent care poate fi atins până în 2020.
„Avem obligaţia ca în 2017 să prezentăm Guvernului şi societăţii o propunere de plan naţional de contorizare inteligentă. Sperăm să ducem la bun sfârşit şi să propunem un procent care suntem convinşi că nu va putea atinge 80%. Din punctul de vedere al analizei cost-beneficiu, a te duce în zona rurală în acest moment cu echipamente de reţea sau cu elemente de interfaţă IT foarte scumpe aruncă eficienţa investiţiei undeva în zona neeconomică”, a adăugat Calotă.
Aproape jumătate dintre români sunt săraci energetic
Peste 42% din populaţia României este încadrată în capitolul „sărăcie energetică” şi are probleme cu plata facturii lunare la utilităţi, a mai spus Emil Calotă.
„Un consum de 100 de kWh pe lună pe gospodărie reprezintă un consum care clar ne arată nivelul de dezvoltare economico – socială pe care o avem în mediul rural. Să nu uităm cifra pe care o avem cu toţii în conştiinţa publică: peste 42% din populaţia României este încadrată în aşa-numita categorie de „sărăcie energetică”, deci populaţie cu probleme în a-şi plăti factura lunară de utilităţi”, a spus Calotă.
El a arătat că, din punctul de vedere al consumului final de energie, România, în acest moment, are o structură atipică, pentru că, de trei ani, principalul sector consumator de energie, sub toate formele, energie electrică, gaz natural, energie termică, produse petroliere şi derivate, nu mai este industria, ci a devenit sectorul rezidenţial.
„Cu alte cuvinte, populaţia României, în structura socio-economică pe care o cunoaştem, 49% în mediul rural, 51% în mediul urban, este principalul consumator de energie din România”, a susţinut vicepreşedintele ANRE.
Potrivit acestuia, România dispune din belşug de gaze şi biomasă, dar pe care le folosim ineficient.
„În România consumăm foarte mult gaz, gazul metan şi biomasa sunt cele două resurse pe care România le are din belşug, dar pe care le valorifică ineficient. Consumul de gaz este încă prea mare, iar consumul de biomasă, de material lemnos, în special în zona rurală, consum de tip dezorganizat, este unul ineficient, neeconomic”, a subliniat Calotă.
Oficialul ANRE a mai spus că România are în prezent cea mai redusă valoare a consumului de energie primară din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.
„Cifra pe care o înregistrăm la nivelul consumului mediu pe gospodărie pe lună în mediul rural arată clar o realitate pe care trebuie o acceptăm şi, prin politici, prin programe, trebuie să aducem corecţii”, a continuat el.
Schemă pentru prosumeri
Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) şi Ministerul Energiei analizează introducerea unei scheme de sprijin pentru consumatorii care vor să-şi producă singuri energia electrică şi să livreze surplusul în sistemul energetic naţional, a mai spus Emil Calotă.
Această schemă va fi aplicată capacităţilor de producere a energiei din surse regenerabile cu o putere instalată de până la 500 kW.
„Bineînţeles că realitatea de multe ori depăşeşte nivelul de reglementare şi de decizie politică şi sunt foarte mulţi cetăţeni în România care doresc să devină prosumeri (n.r. – producători şi consumatori de energie în acelaşi timp), să-şi facă propria instalaţie de producere şi consum de energie electrică. Din punctul acesta de vedere ne-am propus ca prioritate să discutăm cu operatorii de reţea şi cu mediul de afaceri. Cu atât mai mult cu cât prosumerii în toată Europa şi în toată lumea – de pildă în SUA există un adevărat boom în acest moment – se bazează pe industria solară; pe microcapacităţile instalate pe acoperişuri de case locuinţe colective, ferme, parcări, supermarketuri şi aşa mai departe. În opinia mea, trebuie urgent să găsim rezolvare din punctul de vedere al reglementării şi al modului de a susţine aceste investiţii la nivel individual sau la nivel de IMM-uri”, a spus Calotă.
El a subliniat că este necesară o întreagă regândire a sistemului energetic naţional, în noul context tehnologic.
„Până la urmă, în plan energetic, transformările de tip smart, dezvoltările pe care România le cunoaşte, sunt legate de modificări de substanţă ale designului sistemul electroenergetic naţional, a relaţiei dintre producători, operatorul de reţea şi consumatorul final. Şi, într-un final de perioadă de 10-15 ani, într-o redesenare a sistemului actual. Sistemul nostru, aşa cum a fost moştenit, rămâne unul greoi, unul centralizat, cu capacităţi supradimensionate în toate planurile: producţie, transport, distribuţie, cu elemente de ineficienţă clare care vin din nivelul de operare”, a arătat reprezentantul ANRE.
Calotă a adăugat că dezvoltarea energiei regenerabile în România a creat premisele necesare pentru transformarea sectorului energetic.
„Din acest punct de vedere, intervenţia pe care în ultimii ani sistemul energetic o cunoaşte în planul investiţiilor în unităţilor de producţie din surse regenerabile, care sunt baza aşa-numitei componente de generare distribuită, alimentează procesul de redesenare întregului sistem şi, în acelaşi timp, dă şansă consumatorului final să înceapă să gândească schimbarea de furnizor, analiza de oferte alternative, inclusiv dezvoltarea unui concept care intră uşor, uşor în conştiinţa publică, respectiv conceptul de prosumer, consumator final individual care nu doar consumă ceea ce îşi produce, ci şi poate oferi sistemului excedentul de producţie”, a completat Calotă.
Autorităţi şi specialişti din domeniul tehnologiei şi al energiei au participat la „Smart Transformation Forum 2016”, o conferinţă pe tema sistemelor inteligente pentru furnizarea de utilităţi organizată de publicaţia The Diplomat.
Evenimentul a fost dedicat oraşelor integrate (Smart cities), digitalizării, Internet of Things, reţele inteligente etc – soluţii tehnologice care urmăresc creşterea calităţii vieţii în contextul eficientizării consumului de resurse prin îmbunătăţirea serviciilor publice şi reducerea cheltuielilor pe termen mediu şi lung.
