Premierul Victor Ponta pare să fi deschi „cutia Pandorei”! După ce a anunţat că, după 25 mai, se va reanaliza „taxa pe stâlp” plătită de agricultori, reprezentanţii investitorilor străini au cerut, la rândul lor, revizuirea noului impozit.
Reprezentanţii mediului de afaceri din România solicită autorităţilor eliminarea totală a impozitului pe construcţiile speciale, având în vedere că acesta duce la dublarea, chiar triplarea, impozitului pe profit pentru companiile afectate, a declarat Daniel Anghel, membru în conducerea Consiliului Investitorilor Străini din România (CIS).
În consecinţă, spun oamenii de afaceri, pe termen mediu şi lung vor fi obligaţi să îşi reconsidere planurile de investiţii, iar pe termen lung efectul acestui impozit asupra investiţiilor străine va fi major.
„Susţinem eliminarea totală a impozitului pe construcţii sau, în cel mai rău caz, suspendarea aplicării prevederilor OUG 102/2014 în forma actuală şi înlocuirea acesteia cu un nou act normativ, care să prevadă reducerea cotei de impozitare, împreună cu modificarea bazei impozabile în valoare fiscală netă”, a spus Daniel Anghel, conform Agerpres.
În caz contrar, oamenii de afaceri solicită măcar protejarea investiţiilor noi, prin acordarea unei perioade de graţie de 3 – 5 ani.
„Impozitul va genera pierderi enorme pentru companii, prin dublarea sau chiar triplarea impunerii în anumite industrii. În plus, există industrii în care veniturile sunt fixe, iar profiturile sunt reduse, acestea aflându-se, totodată, în imposibilitatea de a transfera costul impozitului în tarifele practicate. Unica soluţie pentru companiile din aceste industrii nu rămâne decât falimentul”, a mai spus reprezentantul CIS.
Un exemplu practic, prezentat de Daniel Anghel, se referă la o societate care are în patrimoniu o construcţie în valoare de 25 de milioane de euro şi un profit de 1,5 milioane de euro. În consecinţă, impozitul pe profit datorat de această companie este de 240.000 de euro, în vreme ce impozitul pe construcţii este de 375.000 de euro.
De asemenea, oamenii de afaceri atrag atenţia asupra faptului că impozitul este excesiv şi ajunge la 15% – 90% din valoarea activului (nu ia în calcul amortizarea). În plus, nu se face o diferenţiere clară între activele funcţionale şi cele casate, inactive temporar, în conservare sau în curs de dezmembrare. Mai mult, impozitul se aplică chiar şi în situaţia activelor înstrăinate în anul curent.
Impozitarea dublă este un alt aspect reclamat de oamenii de afaceri, având în vedere că apare un conflict între autoritatea locală şi ANAF, eolienele, antenele şi modernizările fiind deja impozitate la nivel local.
În concluzie, oamenii de afaceri susţin că, pe termen mediu şi lung, vor fi obligaţi să îşi reconsidere planurile de investiţii, iar pe termen lung efectul asupra investiţiilor străine va fi major.
Potrivit lui Daniel Anghel, mai există o şansă pentru modificarea impozitului în Parlament, unde urmează să fie dezbătută legea de aprobare a Ordonanţei 102/2014, privind impozitul pe construcţiile speciale.
Reamintim, cu câteva zile în urmă, premierul Victor Ponta le-a promis agricultorilor că, după alegerile europarlamentare din 25 mai, dar şi după plata primei tranşe a noului impozit (26 mai), autorităţile vor căuta soluţii pentru agricultură. „Şi acum, după data de 25 mai, după ce se fac raportările, o să vedem exact care este impactul şi ce anume din zona de agricultură putem să scutim în viitor. Din punctul meu de vedere, asta o să şi facem”, a spus Victor Ponta.
De la începutul anului se aplică o nouă taxă, pe construcţiile speciale. Iniţial, autorităţile estimau că vor colecta din această taxă 488 milioane lei în 2014. Taxa pe construcţiile speciale este de 1,5% din valoarea activului. Sunt considerate construcţii speciale sonde de ţiţei, gaze, sare, platforme de foraj marin, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearoelectrice, staţii de transformare şi de conexiuni, precum şi clădirile şi construcţiile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reţele aeriene de transport şi distribuţie a energiei electrice şi stâlpii aferenţi acestora, cabluri subterane de transport, instalaţii electrice, silozuri, heleştee, ferme de animale etc.
Taxa va fi plătită în două tranşe, pe 26 mai şi pe 25 septembrie. Potrivit Fondului Proprietate, Petrom ar urmă să plătească între 265 şi 330 milioane lei, respectiv 7-8% din profitul net pe 2012, Nuclearelectrica – 100 milioane lei, respectiv 294% din profitul net pe 2014, Hidroelectrica – 168 milioane lei, iar Romgaz – 90 milioane lei (7% din profitul net pe 2012).
