Vacile amenință eforturile privind încetinirea schimbărilor climatice

Concentrațiile globale de metan, un puternic efect al gazelor de seră și cauză a schimbărilor climatice, cresc acum mai rapid în atmosferă decât în orice alt moment din ultimele două decenii. Cea mai probabilă sursă, cel puțin pentru moment, este agricultura, în special creşterea vitelor şi culturile de orez.

Acesta este mesajul unei echipe de oameni de știință internațional,i într-un editorial publicat pe 12 decembrie, în revista ”Environmental Research Letters”. Concentrațiile de metan în aer au început să crească în jurul anului 2007 și au crescut vertiginos în 2014 și 2015, arată grupul. În această perioadă de doi ani, concentrațiile s-au majorat de 10 sau mai multe părți per miliard anual. Este un contrast puternic față de începutul anilor 2000, când concentrațiile de metan au crescut cu doar 0,5 părți per miliard, în medie, în fiecare an. Motivul creșterii nu este clar, dar se poate datora emisiilor provenite din surse agricole și, mai ales la tropice, cel mai probabil,  de la ferme, cum ar fi câmpurile de orez și pășunile pentru vite.

Descoperirile ar putea da o nouă atenție metanului la nivel mondial, care este mult mai puțin răspândit în atmosferă decât dioxidul de carbon, dar este un gaz cu efect de seră mai puternic, captând de 28 de ori mai multă căldură. Și, în timp ce cercetările arată că creșterea emisiilor de dioxid de carbon (CO2) s-a aplatizat în ultimii ani, emisiile de metan par să fie în creștere.

„Ceea ce am văzut în ultimii trei ani privind emisiile de dioxid de carbon este izbitor de diferit față de recenta creștere rapidă a metanului”, spune Robert Jackson, unul dintre co-autorii raportului și, totodată, profesor la Universitatea Stanford. Rezultatele legat de metan „sunt îngrijorătoare, dar oferă o oportunitate imediată pentru atenuare, care să completeze eforturile pentru dioxidul de carbon.”

Autorii articolului au participat anterior la realizarea „Rezerva de gaz metan 2016”. Acest raport a furnizat o privire cuprinzătoare privind modul în care metanul s-a scurs în și în afara atmosferei din 2000 până în 2012 din cauza activităților umane și a altor surse. Studiul a constatat, de exemplu, că emisiile par să fi crescut după 2007, deși nu este clar cât de mult.

Metanul, spune Jackson, este un gaz greu de urmărit. În parte, din cauză că poate proveni din mai multe surse diferite. Printre acestea se numără surse naturale, cum ar fi mlaștini și alte zone umede. Dar, cea mai mare parte, aproximativ 60 de procente din metanul adăugat în atmosferă în fiecare an, provine din activitățile umane. Acestea includ surse agricole cum ar fi activități la bovine – vacile expulzează mari cantități de metan din sistemul digestiv – și câmpurile de orez – solurile inundate fac ”casă bună” pentru microbii care produc gazul. O parte mai mică din rezerva umană, aproximativ o treime, provine din explorarea combustibililor fosili, când metanul se scurge din puțurile de petrol și gaz în timpul forării.

„Spre deosebire de dioxidul de carbon, aproape totul în rezerva de metan la nivel mondial este difuză”, spune Jackson.

Dar, o serie de informații sugerează că acest ciclu s-a schimbat foarte mult în ultimele două decenii. Creșterea procentului de metan în atmosferă a stagnat în cea mai mare parte între 2000-2006. Dar acest lucru s-a schimbat după 2007.

„Această schimbare nu este încă bine înțeleasă”, spune Marielle Saunois, autorul principal al studiului și un profesor asistent de Universite de Versailles Saint-Quentin și cercetător la Laboratoire des Sciences du Climat et de l’Environnement în Franța.

„În ultimii doi ani, în special, rata de creștere a fost mai rapidă decât în anii anteriori. Este cu adevărat interesant”, adaugă ea.

Saunois adaugă că acest ritm alert ar putea amenința eforturile internaționale de a limita încălzirea privind schimbările climatice la 2 grade Celsius. Cercetarea oferă un argument puternic potrivit căruia „ar trebui să facem mai multe în legătură cu emisiile de metan”, spune Saunois. „Dacă vrem să rămână sub 2 grade creșterea temperaturii, nu ar trebui să urmăm această cale și e nevoie să ne întoarcem rapid”.

Saunois spune că, pe baza datelor disponibile, cea mai probabilă sursă, cel puțin pentru moment, este agricultura.

Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, activitățile de creștere a animalelor din întreaga lume s-au extins de la producerea de 1.300 milioane de capete de bovine în 1994, la aproape 1.500 de milioane în 2014 şi o creștere similară în cultivarea orezului, în multe țări din Asia.