Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a finalizat investigația pe piața energiei pe care a declanșat-o în urma creșterii prețului pe bursă în luna ianuarie. Președintele ANRE, Niculae Havrileț, a declarant, în cadrul unei dezbateri organizate de publicaţia Energy Center, că instituția a retras licențele unor furnizori din sectorul energiei electrice, în timp ce unii dintre ei au fost amendați. Pierderile aduse de acești furnizori care ”au acționat greșit” se ridică la 440 milioane lei (circa 100 milioane euro), fiind vorba de pierderi induse transportatorului național Transelectrica, operatorilor de rețea și furnizorilor de ultimă instanță (FUI), care sunt obligați să preia consumatorul rămas fără energie. Pierderile nu vor fi suportate de consumatori, spune Havrileț. Pe de altă parte, reprezentantul MET România, Petre Stroe, a adus în discuţie etica în afaceri, iar preşedintele Asociaţiei Furnizorilor (AFEER), Ion Lungu, a cerut să nu se blameze o întreagă categorie de participanţi la piaţă (n.r. – furnizorii), fără a avea toate informaţiile. Potrivit acestuia, unul dintre motivele care au dus la situaţia din piaţă din luna ianuarie îl reprezintă diferenţele dintre reglementările din piaţă angro de energie, foarte rigidă, şi cea cu amănuntul, foarte flexibilă, cea mai competitivă piaţă din România, nu numai în ceea ce priveşte energia, în opinia preşedintelui AFEER.
”Am finalizat mai multe controale, investigații. Am ajuns la concluzia că anumiți traderi au acționat greșit, punând în pericol contractele cu consumatorii importanți, generând elemente de cost pentru operatorii de rețea, pentru furnizorii de utilități de ultimă instanță. Acestor traderi li s-a retras licența de furnizare, s-au dat amenzi”, a declarat Niculae Havrileț.
Acesta consideră că acele contracte cadru încheiate pe piața liberă trebuie să fie făcute cu mai mare atenție.
”Consumatorii trebuie să fie foarte atenți cu ceea ce înseamnă denunțul unilateral, atunci când furnizorul te lasă fără energie și ești obligat să cumperi de pe piața spot, o piață foarte scumpă, sau din piața de echilibrare energie. Deci considerăm că ar trebui înnăsprite regulile care domină contractele cadru în zona de furnizare a pieței libere”, a adăugat Havrileț.
Întrebat la ce sumă s-au ridicat amenzile aplicate și care sunt furnizorii cărora li s-a retras licența, oficialul ANRE a precizat că nu poate da aceste detalii și nu are un total al amenzilor aplicate.
”Este vorba de un grup de 7-8 furnizori, aflați în diferite etape ale cercetării și penalizării și vorbim de niște pierderi generalizate de 440 milioane lei, care nu vor fi suportate de către consumatori. Este prima dată când autoritatea de reglementare nu socializează aceste costuri. Ele sunt calculate în contul acestor traderi, care unii au dat faliment sau au intrat în insolvență și în relația lor cu băncile care i-au finanțat”, a precizat Havrileț.
ANRE a verificat circa 18 furnizori, iar la câțiva din aceștia care au generat pierderi în rândul furnizorilor de ultimă instanță și de rețea le va fi retrasă licența.
Victor Ionescu, director general OPCOM, a anunţat luna trecută că a depus la Autoritatea Naţională pentru Reglementare în domneiul Energiei (ANRE) analiza pe care autoritatea a cerut-o, până pe 15 februarie, subliniind că doar ANRE poate stabili vinovaţi.
Preţurile pe piaţa spot a bursei de energie OPCOM au depăşit, în luna ianuarie, aproape zilnic, niveluri record, care au ajuns până la 680 lei/MWh, de peste două ori mai mari decât în primele zile ale anului.
Piaţa de energie electrică a fost caracterizată în luna ianuarie prin creşterea consumului de energie electrică şi prin utilizarea la maxim a rezervelor de energie din lacurile de acumulare pentru echilibrarea sistemului, arată o prezentare a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) privind evoluţia preţului orar al Pieţei pentru Ziua Următoare (PZU) în luna ianuarie.
Se scumpesc gazele
Prețul gazelor naturale livrate consumatorilor casnici va crește cu 5,6% de la 1 aprilie, odată cu liberalizarea totală a pieței autohtone de gaze naturale.
„În previziunea noastră, având în vedere evoluția prețurilor internaționale care sunt la același nivel sau foarte apropiat de nivelul prețului din producția internă, considerăm o creștere de câțiva lei pe MWh, ceea ce ar însemna o creștere între 5 și 6% pe mia de metri cubi. ANRE a stabilit o metodologie astfel încât prețurile pentru achiziția gazelor pentru populație să se facă pentru un an de zile, pentru o perioadă de iarnă, respectiv octombrie – aprilie. Asta înseamnă că furnizorii care sunt atașați acestei pieței vor cumpăra gaze la prețul de acum pentru un an întreg”, a mai spus şeful ANRE.
Acest lucru arată că, potrivit șefului ANRE, consumatorul casnic este protejat împotriva unei creșteri neașteptate de preț pe piața liberă.
”De la 1 aprilie, conform Ordonanței de Urgență 64, care este în dezbatere în Parlament, considerăm că va fi aprobată, începe procedura de liberalizare totală a pieței de gaze naturale din România, cu referire exactă către piață casnică. Asta înseamnă că de la 1 aprilie nu mai există preț reglementat pentru producția de gaze naturale, rămânând reglementate doar celelalte elemente ale prețului final: tarifele de rețea, tarifele de furnizare și elemente care sunt considerate monopol natural”, spune Havrileț.
În sectorul de gaze naturale, preţul la producătorii interni se va liberaliza începând cu 1 aprilie 2017.
Astfel, de la 1 aprilie, Guvernul nu mai poate impune producătorilor preţuri de vânzare pentru gazele naturale. În schimb, ANRE va continua să verifice preţurile cu care furnizorii vând gazele către populaţie.
Havrileţ estima anul trecut că după 1 aprilie 2017 va avea loc o migrare permanentă a consumatorilor din zona reglementată către furnizorii care pot oferi gaze naturale la preţuri mai bune decât cei actuali.
Legislaţia actuală prevede ca termen-limită anul 2021 pentru liberalizarea completă a preţurilor pentru populaţie.
La gazele din producţia internă, care au preţul stabilit la 60 lei/MWh, se adaugă tariful de înmagazinare, în valoare de 20 lei/MWh, ceea ce duce preţul final la circa 80 lei/MWh. Importurile se realizează la preţuri de 78 lei/MWh, foarte aproape de preţul gazelor înmagazinate.
În ceea ce priveşte piaţa reglementată, în care sunt incluşi consumatorii casnici, preţul de 60 de lei/MWh fixat de guvern este sub cel al gazelor din import, de 78 de lei/MWh.
Necesar de investiţii la CEO
Complexul Energetic Oltenia, unul din cei mai mari producători de energie din ţară, are nevoie de investiții și reparații de 500 de milioane de lei anual, a declarat directorul de vânzări al societății, Ionel Ilie. Acesta a subliniat că investițiile de mediu sunt realizate toate, la zi.
”Grupul 5 de la Rovinari este în reabilitare. Avem totodată în plan lucrări la Turceni, la grupurile 3 și 7. Toate aceste lucrări vrem să le finalizăm până în anul 2020”, a declarat directorul de vânzări al societății, Ionel Ilie.
Complexul Energetic Oltenia a plătit anul trecut taxe la bugetul de stat cumulate de un miliard de lei.
”Statul român a încasat de la CEO un miliard de lei, prin bănci, prin ANAF, prin impozit pe salarii, prin tot ce plătește un producător sau un participant la economie care își plătește toate taxele”, a declarat Ionel Ilie.
Acesta a precizat că societatea a trecut prin programe de restructurare drastice.
”Termocentralele noastre au avut mult mai multe grupuri decât avem azi. La Rovinari, încă două grupuri de 200 MW, care în Cehia funcționează foarte bine, noi le-am tăiat. La Turceni, din opt grupuri mai avem patru, la Ișalnița, din opt grupuri mai avem două. Ca să vedeți ce programe drastice de restructurare am avut începând din 1992”, a spus directorul CEO.
Recent, reprezentanții companiei estimau pierderi pe trimestrul al doilea al acestui an, în pofida câştigurilor din luna ianuarie, când preţul energiei a crescut spectaculos pe bursă.
Preţurile pe piaţa spot a bursei de energie OPCOM au depăşit, în luna ianuarie, aproape zilnic, niveluri record, care au ajuns până la 680 lei/MWh, de peste două ori mai mari decât în primele zile ale anului.
Oficialii companiei spun că energia a fost vândută în mod transparent şi concurenţial, pe toate pieţele administrate de către bursa OPCOM.
„Dacă în prima lună a anului preţurile pieţei au valori crescute, pentru rezultatul financiar al CE Oltenia la nivelul întregului an acest aspect are un impact nesemnificativ în comparaţie cu pierderea care se înregistrează în trimestrul II al anului, ca urmare a scăderii consumului, cotei de piaţă a energiei pe bază de cărbune (până la 15%, faţă de 30% în perioada de vârf de iarnă), precum şi a preţului energiei pe piaţă”, arată un comunicat publicat luna trecută pe site-ul CE Oltenia.
Oficialii companiei spun că, în trimestrele II şi III, producătorii de energie pe bază de cărbune înregistrează pierderi din cauza reducerii preţurilor pe pieţe şi a creşterii producţiei hidro şi regenerabile.
Potrivit datelor transmise recent de societate la solicitarea News.ro, Complexul Energetic Oltenia a încheiat şi 2016 pe minus, după pierderile-record, de 961 milioane lei, înregistrate în 2015, în condiţiile în care cifra de afaceri a scăzut uşor, iar producţia de energie s-a diminuat cu 10%, la 13,5 TWh,. Compania nu a precizat ce valoare au avut pierderile din 2016.
CE Oltenia a realizat în 2016 o producţie de energie electrică de circa 13,5 TWh, în scădere faţă de cea realizată în 2015, de cira 15 TWh.
Din producţia de energie electrică livrată în Sistemul Energetic Naţional, în anul 2016, circa 90% a fost vândută pe bursa OPCOM, la preţurile pieţei, spun reprezentanţii companiei, tranzacţiile fiind publicate pe site-ul OPCOM, restul reprezentând energie consumată în carierele proprii.
Producătorul de energie are în prezent aproximativ 14.000 de angajaţi.
Complexul Energetic Oltenia a fost înfiinţat în 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni şi Craiova cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia. Compania se află de mai mulţi ani într-o situaţie financiară dificilă, înregistrând pierderi de 961 milioane lei (213,5 milioane euro) în 2015.
