Dacă băncile nu mai acordă credite românilor, românii s-au reorientat şi obţin, totuţi, bani de la bănci prin intermediul cardurilor de credit. Conform unui studiu al GfK România, 10% dintre orăşeni au un astfel de card.
GfK România a realizat un profil al utilizatorilor de carduri de credit şi a analizat cum s-a schimbat gradul de folosire a acestui tip de produs bancar în ultimii doi ani. „Cardul de credit a pierdut mult din popularitate pe parcursul anului 2008 şi până în a doua jumătate a lui 2009. 11% din totalul populaţiei urbane cu vârsta peste 15 ani folosea acest tip de produs bancar în ianuarie 2008, iar, până în septembrie 2009, numărul utilizatorilor s-a redus la jumătate. Începând cu finalul anului 2009 creşterea s-a reluat, astfel că, în prezent, 10% din populaţia urbană deţine un card de credit”, a declarat Anca Zamfirescu, cercetător senior, expert în piaţa financiar – bancară la GfK România.
Deşi criza economică s-a accentuat în 2010, o posibilă explicaţie pentru revenirea preferinţei pentru utilizarea cardurilor de credit din ultimul an vine din faptul că băncile s-au concentrat destul de susţinut pe promovarea cardurilor de cumpărături cu accent pe diverse beneficii, printre care şi perioada de graţie extinsă.
Acest produs bancar este folosit în special de persoanele angajate şi mai ales cele care au poziţii de management sau lucrează în posturi de specialişti cu studii superioare. De asemenea, cei care au un venit personal peste 1.300 lei pe lună utilizează cardurile de credit în mai mare măsură decât restul populaţiei – 17% faţă de 10% din întreaga populaţie urbană.
Cei mai mulţi deţinători ai unui card de acest tip îl folosesc pentru a plăti cumpărăturile din magazine, dar o parte semnificativă – 25% – se limitează la retragerile de la bancomat.
O analiză pe populaţia urbană cu vârsta peste 15 ani arată că utilizatorii cardurilor de credit tind să fie persoane mai atrase de produsele hi-tech mai mult decât restul populaţiei. Mai multe persoane din acest segment, decât din populaţia totală sunt atrase în mod deosebit de noile tehnologii sau cel puţin consideră că este important să se menţină la curent în legătură cu ele. De asemenea, deţinătorii de carduri de credit tind să fie cei care folosesc mai multe produse hi-tech, ca de exemplu laptopuri sau PC-uri şi telefoane mobile. Această diferenţă nu este doar o consecinţă a faptului că acest segment are venituri mai ridicate decât restul populaţiei. Chiar făcând o comparaţie între ei şi persoanele cu venituri peste medie, în general, diferenţele se menţin:
În general, deţinătorii cardurilor de credit merg la cumpărături mai frecvent decât restul populaţiei şi le şi place mai mult această activitate. De exemplu, sunt mai înclinaţi să cumpere lucruri ca să-şi ofere o recompensă sau ca un gest de răsfăţ.
Datele care stau la baza acestor concluzii provin din două studii realizate de GfK România: GfK FMDS şi Roper Reports Romania 2010.
