Oana OZMEN
Deputata USR PLUS, Oana Ozmen, secretar al Comisiei pentru Industrii şi Servicii a organizat, împreună cu Sandor Bende, deputat UDMR, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii, conferinţa „Eficienţa energetică – Provocare pentru anul 2021”, în care s-au dezbătut probleme legate de modificarea, dar și implementarea legislației privind creșterea eficienței energetice a clădirilor. În prezent, Energy Policy Group derulează programul ”România eficientă”, în care OMV Petrom este unul dintre principalii susținători. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că Europa va aplica certificate de emisii clădirilor şi sectorului transporturilor, tocmai pentru a spori eficiența energetică, cu scopul de a diminua emisiile de gaze cu efect de sră. Practic, toată lumea este preocupată de creșterea eficienței energetice a clădirilor. Cu o singură excepție: Administrația Fondului pentru Mediu, care pare că este în contratimp cu restul lumii – tocmai a amânat, pentru a treia oară (!) Programul de creșterea eficienței energetice la școli!
Parlamentari şi specialişti au participat, recent, la dezbaterea „Eficiența energetică – provocare pentru anul 2021”, organizată de Oana-Marciana Özmen, deputat USR PLUS, și Sándor Bende, deputat UDMR, la Palatul Parlamentului. Evenimentul a fost o oportunitate de a dezbate problemele cauzate de lipsa de eficiență energetică, în special a clădirilor. Unul dintre obiectivele acestei dezbateri a fost construirea unei campanii de conștientizare și a popularizării cunoștințelor despre eficiență energetică în rândul populației.
„Temele propuse pentru astăzi au rezultat în urma discuţiilor purtate cu asociaţiile din domeniul eficienţei energetice. Am considerat că este necesar să reunim opiniile specialiştilor şi decidenţilor politici la aceeaşi masă, în cadrul acestei dezbateri, astfel încât programul de reabilitare energetică a clădirilor să poată fi implementat cât mai eficient. Ne propunem modificarea şi completarea legislaţiei în materie privind categoriile de clădiri şi beneficiari care se califică pentru a intra în programul de reabilitare energetică a clădirilor”, a spus Oana Ozmen.
Aceasta a subliniat că eficienţa energetică are o contribuţie semnificativă la creşterea competitivităţii economice, la crearea de locuri de muncă, la creşterea suportabilităţii facturilor energetice pentru populaţie şi, de asemenea, este un factor decisiv în combaterea schimbărilor climatice şi a încălzirii globale.
La eveniment au mai participat Silvia Monica Dinică, președintele Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat, Istvan-Lorant Antal – preşedinte Comisiei pentru Energie a Senatului, Ştefan Toga – preşedintele Administraţiei Fondului de Mediu, Neculai Tănase – secretar de stat la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Raluca Teodosiu – director Departament Eficienţă Energetică, Radu Dudău – co-fondator şi director Energy Policy Group (EPG), Alexandru Maximescu – vicepreşedinte OMV Petrom, Mladin Emilia – AAECR, Horia Petran – preşedinte Cluster pRO-nZEB, Juergen Raizner – preşedintele Centrului de Transfer Est-Vest Steinbeis, Bărbuţ Cornel – CEO Vegacomp Consulting, Mihai Tudorancea – managing director TUDCONSULT şi Aitor Aguirregabiria – reprezentant Avangrid.
Printre temele dezbătute s-au numărat: Programul pentru renovarea clădirilor și eficientizare energetică – provocări în implementarea legislației în domeniu; Auditori Energetici – registrul național, monitorizarea activității auditorilor privind certificatele de audit energetic emise; Contractele de performanță energetică; Elaborarea unei strategii economice și fiscale privind încurajarea constructorilor să utilizeze materiale prietenoase cu mediul, vată minerală și lână, versus polistiren; Clarificarea atribuțiilor managerului energetic; Registrul Clădirilor în lucru la nivel național; Dezvoltarea proiectelor pilot privind eficiența energetică la nivel de unități administrativ-teritoriale, provocări economice și administrative.
Reamintim, de la 1 ianuarie 2021, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, clădirile trebuie să respecte standardul nZEB (n.r. – nearly zero energy building), adică trebuie să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar și printr-un grad ridicat de eficiență energetică.
2,2 miliarde euro prin PNRR pentru eficiența energetică a clădirilor
“Scopul dezbaterii a fost să aducem împreună politicieni, specialiști din domeniu, asociațiile de profil, cei care au succes în implementarea unor proiecte pilot de eficienţă energetică, pe care dorim să le replicăm la nivel național. Am dorit să am prezenți printre invitați oficiali din mediul academic, pentru că avem nevoie de părerea specialiștilor. Cu această ocazie, am identificat probleme referitoare la legislație. Așa cum a rezultat din dezbatere, legislația este lacunară sau are nevoie de updatări, de modificări. Rolul nostru, ca parlamentari, este să aducem la zi această legislație, dar, ca deputat, nu îmi propun să modific o legislație fără să ascult părerea specialiștilor și fără să identific care sunt acele măsuri care sunt necesare pentru a îmbunătăți legislația și a o face aplicabilă”, a spus secretarul Comisiei de Industrii din Camera Deputaților.
”Eficiența energetică reprezintă o componentă importantă pentru dezvoltarea sustenabilă și durabilă. Devii eficient energetic atunci când obții aceleași beneficii, chiar dacă sunt utilizate mai puține resurse, fie că vorbim de apă, căldură sau electricitate. Eficiența energetică reprezintă mai mult decât economii pentru bugetul consumatorilor, reprezintă o atitudine responsabilă pentru folosirea eficientă a resurselor”, a mai spus Oana Ozmen.
Potrivit acesteia, sunt 2,2 miliarde de euro fonduri ce pot fi accesate prin PNRR pentru eficienţa energetică, având în vedere că sunt multe de făcut în acest domeniu, în condiţiile în care, în prezent, în România, doar 1,5% din clădiri sunt eficiente din punct de vedere energetic, iar ținta este ca, până în 2030, 32% din clădiri să fie eficiente din punct de vedere energetic.
”Este foarte importantă eficiența energetică a clădirilor publice, care sunt mari consumatoare de energie. Aşa cum s-a spus în cadrul dezbaterilor, ar fi bine dacă am începe acest proiect de conştientizare chiar de aici, din Parlamentul României, printr-un proiect pilot, prin care măcar o aripă a acestei clădiri să încercăm să o eficientizăm, deşi costurile sunt mari. Dar, pe parcurs, vom vedea că le vom amortiza”, a mai spus secretarul Comsiei pentru industrii.
Este necesar un Registru Naţional al Clădirilor
Pe de altă parte, deputatul USR PLUS a declarat că este imperios necesar un Registru Naţional al Clădirilor: “Toată lumea de la dezbatere a punctat acest aspect. Avem nevoie de un inventar al clădirilor. Trebuie să știm care clădiri sunt susceptibile de a intra într-un program de eficiență energetică, atât cele care sunt cu risc seismic, dar și cele care nu au risc seismic, trebuie să știm cui ne adresăm, care sunt fondurile pentru consumatorului casnic/clădirile publice”, a mai spus Oana Ozmen.
Totuși, aceasta a subliniat că , în prezent, nu există un pachet informaţional pentru eficienţa energetică: “Nu există informare și eu îmi doresc ca, după această dezbatere, să încerc, pe parte legislativă, să venim cu o serie de modificări, să creăm câteva grupuri de lucru. Oficialii de la Ministerul Dezvoltării și-au arătat disponibilitatea de colaborare și voi avea imediat după Sărbători o întâlnire cu ei, pentru a face aceste modificări. De asemenea, avem nevoie de o discuție aplicată cu oficialii Inspectoratului de Stat în Construcții. Dincolo de această campanie de conștientizare, trebuie ca primăriile – care sunt principalele beneficiare – să cunoască paşii pe care ar trebui să îi facă în implementarea acestor proiecte. Avem nevoie de Registrul clădirilor, dar avem nevoie şi de o clarificare a atribuţiior auditorilor energetici. Trebuie să existe un control și o transparență cu privire la numărul certificatelor de eficiență pe care dumnealor le emit. Este foarte important acest lucru, în condițiile în care acest certificat energetic îmi influențează prețul de vânzare al unui imobil, trebuie să ştiu dacă acea clădire se află sau nu într-o anumită categorie de eficiență”, a mai spus Oana Ozmen.
Potrivit acesteia, există un registru național al auditorilor energetici, dar acest document trebuie completat, digitalizat, astfel încât, la un clic distanță, să se poată afla câte certificate a emis un auditor într-un an, pentru ce fel de tip de clădiri etc. Pe de altă parte, în cadrul dezbaterii s-a discutat şi despre managerul energetic, care ar trebui să se ocupe de tot ce înseamnă urmărirea unui proiect de reabilitare a unei clădiri publice. ”Dar costurile sunt foarte mari și, în condițiile de pandemie și de restricții bugetare, primăriile și primarii sunt extrem de reticenți”, a completat deputatul USR PLUS.
“În consecință, îmi propun ca în următorii patru ani să updatăm legislația, să facem o campanie de conștientizare în această vară, mai întâi cu municipiile de nivel mediu și cele importante din România, să discutăm cu factorii de decizie pentru ca aceştia să realizeze beneficiile implementări unui astfel de proiect. Important este să ajungem măcar în orașele de nivel mediu. Strategia de Eficiență Energetică califică acele UAT-uri cu minim 5.000 de locuitori. Este clar că adresabilitatea va fi începând de acolo. Desigur că ne dorim să participe la acest program și comunitățile mai mici, dar trebuie să gândim pragmatic. Important este să demarăm un astfel de proiect”, a mai spus Oana Ozmen.
Experiența spaniolă
Referitor la implementare, aceasta a completat că este nevoie de un control foarte riguros al calității lucrărilor și o atenţie deosebită în privința garanției.
“M-am documentat în ceea ce privește modelul de eficienţă energetică din Spania. Ei au firme autorizate, care sunt extrem de riguroase în relația cu firma de construcţii care realizează lucrarea. Dacă o investiţie are anumite deficiențe și nu sunt rezolvate nu i se întocmește procesul verbal final de recepție. Sunt foarte riguroși, dar, în același timp, au și un proiect foarte bun la nivel comunitar de prezentare a avantajelor pe care intrarea într-un astfel de program o aduce atât consumatorului casnic, dar și instituțiilor de stat, clădirilor publice. Mi-aş dori să discut și cu cei din Parlamentul Spaniei, în special Parlamentul regional, pentru că ei au model de succes. În Spania există posibilitatea de accesare de fonduri – atât fonduri europene, dar și credite bancare, dacă vrei să îți reabilitezi locuința. Cine dorește, poate să acceseze un credit, dar nu poate încheia contract cu o persoană fizică sau cu o persoană care nu este autorizată, ci trebuie să aleagă dintr-o listă de companii autorizate. Mi-aş dori ca același model să se aplice și în România, pentru a evita lucrările de proastă calitate, care nu duc la eficienţa dorită. Este foarte important ca firmele care vor opera în domeniul eficienței energetice să fie obligate să aibă personal calificat. Este adevărat că ne confruntăm cu un deficit de personal, care pune probleme, mai ales pe partea de execuție. Dar până ajungem la execuție, este foarte important să modificăm legislația prin care să se faciliteze debutul acestui program. Preconizez că, dacă vom face o campanie corectă de informare, chiar dacă anul acesta bugetar este atipic, sunt sigură că anul viitor poate fi unul de referință pentru eficienţa energetică”, a mai spus deputatul USR PLUS.
Aceasta a completat că doreşte să vină şi cu o propunere către Guvern, pentru a stimula din punct de vedere fiscal firmele care vor să participe la acest program de eficiență energetică: “Constructorii trebuie să fie încurajaţi să folosească materiale de calitate”.
Oana Ozmen a mai spus că este important ca și școlile şi clădirile publice să intre într-un astfel de program, dar că trebuie clarificată situaţia juridică a acestora, pentru că se întâmplă ca acea clădire să aparțină unei alte entități juridice.
”În ceea ce privește persoanele fizice, mi-aş dori ca în acest program să intre și cei care au cărți funciare provizorii. Trebuie să creștem numărul beneficiarilor și să permitem şi accesul acestora – așa cum este legislația acum, numai dacă ai un titlu valabil de proprietate poți participa la program. În plus, trebuie definit cât mai curând consumatorul vulnerabil, pentru a face lucrurile cât mai corect. De obicei, cetăţenii sunt co-plătitori la acest program de eficienţă energetică. Avem nevoie de definirea consumatorului vulnerabil pentru că aceste persoane vor beneficia de acoperire integrală de la stat a lucrărilor de reabilitare”, a completat Oana Ozmen.
Europa va aplica certificate CO2 la clădiri
Și la nivelul Uniunii Europene există o preocupare majoră în ceea ce privește creșterea eficienței energetice pentru a determina scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră. Europa va aplica certificate de emisii clădirilor şi sectorului transporturilor, a anunţat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, stabilind, astfel, bazele pentru planificata revizuire a pieţei carbonului din UE, transmite Reuters, preluat de Agerpres.
Sistemul de comercializare a certificatelor CO2 (ETS – emissions trading system) este principalul instrument de politică al UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, impunând centralelor electrice, fabricilor şi companiilor aeriene europene să achiziţioneze certificate de acest fel tot mai costisitoare, în timp ce plafonul numărului de certificate tranzacţionabile scade de la an la an.
Comisia Europeană va propune în iunie o reformă majoră a ETS, având în vedere obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică până în anul 2050, plus obiectivul intermediar al diminuării emisiilor poluante cu cel puţin 55% până în anul 2030 faţă de nivelul anului 1990.
UE va extinde certificatele de emisii către noi sectoare, ca parte a politicilor ce vor fi adoptate în iunie, menite să facă fiecare sector economic mai verde, a declarat Ursula von der Leyen la summitul internaţional privind clima organizat online de SUA.
„Vom face sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii să funcţioneze nu doar în sectorul generării energiei şi în industrie, ci şi pentru clădiri şi transporturi. Carbonul trebuie să aibă preţul său, deoarece natura nu mai poate plăti preţul”, a adăugat oficialul CE.
Preţul carbonului în UE a urcat la nivelul record de 47 euro pe tonă, după acordul privind Legea europeană a climei, unul dintre elementele-cheie ale Pactului verde european.
Analiştii se întreabă dacă UE va adăuga clădirile şi sectorul transporturilor la actuala piaţă UE a carbonului sau va crea un sistem separat, nou, cu un preţ diferit al dioxidului de carbon.
Notă de plată uriașă
Nota de plată pentru conformarea parcului de clădiri la noile reglementări europene privind performanța energetică a clădirilor va fi uriașă. De aceea, este absolut nevoie ca legislația românească să fie îmbunătățită și adaptată cerințelor pieței pentru a atrage capitalul privat – inclusiv coparticiparea proprietarilor – în lucrările de renovare energetică a clădirilor. Deși considerabile, fondurile publice și europene nu vor fi suficiente în acest sector, atrage atenția, într-un comunicat de presă, Radu Dudău, coordonator al proiectului România Eficientă, cel mai mare proiect național privat de eficiență energetică, derulat de Energy Policy Group (EPG) și susținut de OMV Petrom.
Prin inițiativa „Valul de renovări” a Comisiei Europene, concepută sub umbrela Pactului Ecologic European, România, ca și celelalte state membre, va avea la dispoziție fonduri europene fără precedent pentru renovarea clădirilor și aducerea lor la noile standarde prevăzute de legislația europeană. Totuși, aceste fonduri nu vor putea acoperi necesarul de investiții, în condițiile în care cele mai multe dintre clădirile existente sunt construite înainte de 1990 și au pierderi energetice de 2-3 ori mai mari decât clădirile moderne.
„Instrumentele financiare europene nu pot să acopere, doar ele, o notă de plată exorbitantă necesară pentru aducerea întregului parc de clădiri la standarde de performanță energetică prevăzute în Directiva privind Performanța Energetică a Clădirilor. Trebuie să creăm în mod inteligent, prin consultare publică susținută, baza legislativă și de reglementare prin care capitalul privat să se alăture fondurilor publice – naționale și europene. Nu putem să rămânem blocați într-o legislație învechită. Altminteri, riscăm să ratăm o oportunitate definitorie a Pactului Ecologic European”, declară Radu Dudău, director al EPG.
Parteneriatul public-privat este de o importanță majoră
Proiectul România Eficientă are două dimensiuni esențiale: pe de o parte, comunicarea, educația și conștientizarea publicului în ceea ce privește beneficiile eficienței energetice; pe de altă parte, finanțarea și realizarea lucrărilor de renovare la standarde nZEB (clădiri cu un consum de energie aproape zero) a mai multor școli publice din România. Primul proiect de acest tip, în curs de implementare, este renovarea la standarde nZEB a unui corp de clădire al unei școli din Ploiești.
„România Eficientă este un proiect în care am decis să investim 4 milioane euro tocmai pentru că suntem conștienți de nevoia de a îmbunătăți eficiența energetică, mai ales în clădiri, unde se consumă și se irosește multă energie. Calitatea clădirilor este extrem de importantă pentru sănătatea noastră, starea sufletească și munca noastră. Iar renovarea școlilor, dintre toate tipurile de clădiri, este locul de început, având în vedere importanța imensă a școlilor bine încălzite, iluminate și aerisite atât pentru copii, cât și pentru profesori. Aceste școli urmează a servi drept modele de referință la nivel național și regional pentru renovarea la standarde nZEB, oferind un exemplu de bune practici. Acest proiect ne-a dovedit că parteneriatul public-privat este de o importanță majoră în derularea tuturor procedurilor și lucrărilor”, declară Alexandru Maximescu, Vicepreședinte Reglementare și Afaceri Publice Corporative din cadrul OMV Petrom.
Standardul nZEB a devenit obligatoriu pentru toate clădirile nou-construite sau care intră în renovare majoră de la 1 ianuarie 2021, pentru cele din domeniul public această obligație existând de la finalul lui 2018, conform legislației românești care transpune directivele europene în domeniu.
Trebuie să evităm riscul de a „supra-tehnologiza” standardele nZEB, atrage atenția Radu Dudău, coordonatorul proiectului România Eficientă, ceea ce ne-ar aduce note de plată greu de susținut.
„Noi trebuie să obținem proiecte nZEB pentru școlile publice care să fie replicabile din punct de vedere tehnic și financiar. Scopul nu este să creăm „o bijuterie a tehnologiei” la care nimeni nu poate avea acces, ci să obținem un proiect realist la standarde avansate de performanță energetică, abordabil și replicabil, cu un cost suportabil pentru autoritățile locale din țară”, spune Radu Dudău.
România Eficientă este un proiect privat, de interes public național, derulat de Energy Policy Group (EPG), în parteneriat cu OMV Petrom, ce se desfășoară până în 2022. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național de promovare a eficienței energetice. România Eficientă își propune să sprijine atingerea țintelor României pentru anul 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea unor proiecte concrete de renovare aprofundată în școli publice din diferite regiuni ale țării.
AFM amână a treaia oară Programul de creșterea eficienței energetice la școli
Administrația Fondului pentru Mediu amână, pentru a treia oară, debutul Programului privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ. Cauza oficială: cererile de modificare a Ghidului de finanțare.
Astfel, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) anunță amânarea perioadei de înscriere a datelor tehnice în aplicația informatică în cadrul Programului privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinație de unități de învățământ. „Având în vedere numeroasele solicitări de modificare a ghidului de finanțare aferent acestui program, comisia constituită la nivelul Administrației Fondului pentru Mediu cu acest scop lucrează la actualizarea ghidului de finanțare, acest fapt aducând o serie de avantaje potențialilor solicitanți”, se arată într-un comunicat de presă al AFM.
Aria modificărilor preconizate de AFM este destul de mare, de la valoarea subvenției, la numărul de beneficiari. Astfel, se preconizează extinderea plajei de solicitanți, prin introducerea eligibilității consiliilor județene, alături de introducerea eligibilității tuturor clădirilor publice aflate în administrarea UAT (școli, dispensare, clădirea primăriei,etc.). În plus, se va permite ca UAT să poată veni în parteneriat cu Consiliul Județean.
Cea mai interesantă modificare se referă la introducerea posibilității de acordare a avansului, alături de creșterea valorii fondurilor alocate fiecărui proiect, în funcție de numărul de locuitori și de categoria UAT (comună, oraș de rang I sau II, etc.). De exemplu, se vor aloca 1,5 milioane de lei pentru comune cu o populaţie de până la 5.000 de locuitori și 3 milioane de lei pentru comune cu o populaţie de peste 5.001 locuitori. Valoarea subvenției crește la 4 milioane de lei pentru orașe, 5 milioane de lei pentru municipii de rang II și 6 milioane de lei pentru municipii de rang I.
Perioada de înscriere în aplicația informatică a datelor tehnice aferente proiectelor începe în data de 05 iulie 2021, ora: 10.00 și se închide în data de 04 octombrie 2021, ora: 16.30.
„Bugetul aprobat pentru această categorie de proiecte este de 1,40 miliarde lei, mai mult cu circa 1 miliard lei față de alocarea inițială”, completează comunicatul.
Inițial, perioada de înscriere era 03 martie – 05 aprilie 2021; s-a mutat pentru perioada 03 mai – 02 iulie 2021, pentru ca, în cele din urmă, să se ajungă până la mijlocul toamnei.
