Castelul Bran din Carpați este cu siguranță brandul României cel mai de preț în întreaga lume. În orice colț de pe glob, măreața construcție este primul reper la care străinii se gândesc atunci când vine vorba de România. Și acest lucru se vede și din numărul vizitatorilor, dar și din cozile care se strâng zilnic, mai ales în plin sezon. Alexandru Priscu, directorul de PR și marketing al castelului, ne-a declarat într-un interviu că din 2009, de când Branul a intrat în administrare privată, și până în prezent numărul vizitatorilor străini a crescut în fiecare an. Am putea spune că acest lucru sfidează criza, dacă ne gândim că bugetele turiștilor au avut de suferit în urma recesiunii.
”Acum este vârful sezonului, jumătatea lunii august reprezintă apogeul absolut. Aș spune, din datele pe care le avem din anii trecuți și din luna aceasta, este posibil ca astăzi, sâmbătă, numărul celor care ne trec pragul să depășească 5.000 de vizitatori. Avem date exacte, există statistici exacte 100% pe care noi le avem din 2009, an în care Castelul Bran a trecut din administrare publică în privată. Știm că de la începutul anilor 2000 numărul anual de vizitatori este pe rend ascendent. Valorile anuale de creștere se situează undeva între 5,4 și 11% creștere anuală. Mai nou am demarat un proiect care verifică numărul de români și numărul de străini. Nu naționalitatea, ci doar români vs. străini. Pe fondul recesiunii economice la nivel mondial, numărul de turiști a rămas pe trend ascendent, creșterea a fost generartă de numărul de turiști străini. Iar vizitatorii români au rămas undeva la valori constante, în timp ce numărul de turiști străini a explodat”, a spus Alexandru Priscu.
Pe locul întâi sunt turiștii care vin din UE. Există vizitatori din SUA, Israel, Marea Britanie, Japonia, Franța, Germania, Italia, Spania, Ungaria. Cu siguranță un procent covârșitor este atras de mitul lui Dracula, de legenda contelui-vampir din Carpați. Există și turiști care vin să afle istoria adevărată a locului.
”Noi încercăm să găsim soluții să mulțumim ambele tabere. Cetățenii străini sunt uneori nemulțumiți de faptul că ei consideră că mitul este foarte puțin exploatat, mult mai puțin decât s-ar aștepta să fie”, a adăugat reprezentantul Castelului Bran.
În august, de exemplu, poți sta și câte o oră la coadă la bilete. Însă turiștii nu se plâng. În final se declară entuziasmați de ce au văzut la castel. Acest lucru se poate vedea de altfel și din însemnările lăsate pe cartea cu impresii de la ieșirea din castel.
”Am 25 de ani și abia acum am reușit să vizitez Castelul Bran. Este fascinant de-a dreptul! Mă bucur mult că l-am vizitat!”, ne-a declarat Mihai Gabriel.
Anul trecut au deschis chiar și o a doua casă de bilete, măsură la care s-a renunțat însă destul de repede. Pentru că se bloca accesul în castel.
Pe calendarul cultural al Castelului Bran sunt organizate festivaluri de jazz, Turnirul Cetăților Medievale, Festivalul Berii, Halloween, Dragobete, Valentines Day, Sărbătoarea Paștelui, dar și expoziții legate de sărbătorile de iarnă și expoziții de fotografie.
Anul trecut, 540.000 de turiști au vizitat Castelul Bran. Iar din 2009 până acum, peste 2,3 milioane vizitatori.
Cu toate acestea, economia locală și faima fortăreței ar putea avea de suferit. Infrastructura la nivelul întregii țări, de care se plâng toți investitorii, lasă de dorit și trage mult în jos investițiile străine. Și dacă va fi pusă orea curând la punct, există riscul ca turiștii să se orienteze către alte destinații, în țările vecine.
”De anul trecut am început să ne punem reale probleme pentru că fără un sprijin din partea autorităților centrale, un sprijin care să vină pe infrastructură, această creștere a numărului de turiști se va opri brusc. Avem nevoie de căi de acces mai bune, iar Aeroportul Brașov ar fi pentru noi o chestiune inimaginabilă, am fi dispuși să punem un covor roșu pentru oricine l-ar inaugura. Există în plan local și o problemă a locurilor de parcare, devine o problemă în iulie, august. Era un proiect îndrăzneț, se vorbea de construcția unei parcări subterane în centrul stațiunii. Ar fi foarte utilă”, a mai spus directorul de PR și marketing al Castelului Bran.
Istoria unui castel legendar
Prima mențiune documentară a Castelului Bran datează din anul 1211. În acest an, Cavalerii teutoni, „Ordo domus Sanctae Mariae Theutonicorum Hierosolimitanorum“ (ordin religios catolic înfiinţat de cruciaţii germani în Palestina, la sfârsitul secolului al XII-lea) primesc de la regele Andrei al II-lea al Ungariei Țara Bârsei (Terra Borza ori Burzenland – un district denumit astfel după tribul cuman al burcilor). Darul urmărește stabilirea în regiune a teutonilor și apărarea graniței de sud-est a Transilvaniei de cumani și pecenegi.
Teutonii ridică o fortăreaţă la Bran (denumirea turcă a cuvântului „poartă”); în 1226 ei sunt izgoniţi din regiune.
La 19 noiembrie 1377, cancelaria regelui maghiar Ludovic cel Mare – Ludovic I de Anjou – emite un act prin care acordă locuitorilor Brașovului (Kronstadt – Orașul Coroanei) privilegiul construirii unui castel. Acest document îndeamnă sașii (Sachsen – populație de origine germană venită în Transilvania în secolul al XII-lea) din întreaga regiune a Brașovului să participe la construcția castelului Bran, inițial denumit Dietrichstein sau Törzburg în limba germană, Törcsvár în maghiară și Turciu în română.
În 1388 se încheie construcţia castelului. Acesta este ridicat pe stânca abruptă dintre Măgura şi Dealul Cetăţii şi dispune de o vedere excepţională spre dealurile învecinate, spre valea Moeciu şi Ţara Bârsei. Castelul are atât rolul de vamă – reţine 3% din valoarea mărfii care intră şi iese din Transilvania, cât şi cel de fortăreaţă la graniţa estică a Transilvaniei destinată încercării de a opri extinderea Imperiului Otoman. El este locuit de soldaţi, de profesie mercenari. Cronicarul Ioan de Tîrnava amintește și de „briganții și balistarii englezi” din secolul al XV-lea. Castelanul Branului este ales de către rege, de regulă din rândul sașilor. În istoria Transilvaniei rolul său va fi din ce în ce mai important, astfel încât la sfârșit de veac XV comandantul castelului ajunge să dețină și titlul de vice-voievod al Transilvaniei.
La 1 ianuarie 1498 sașii din Brașov dau 1000 de florini și cumpără de la regele Vladislav al II-lea Jagello, care are visteria golită de războaie, dreptul de folosință pe 10 ani al castelului. Brașovenii preiau și bănoasa vamă a castelului.
După mai multe prelungiri ale contractelor de folosință a castelului Bran, brașovenii reușesc să încheie în anul 1651 cu principele Gheorghe Rackoczi al II-lea un act de vânzare-cumpărare a castelului.
La data de 1 decembrie 1920 cetățenii Brașovului oferă castelul, ca urmare a unei hotărâri unanime a consiliului orășenesc condus de primarul Karl Schnell, reginei Maria a României, descrisă în document ca o „mare regină, care ( …) răspândește binecuvântare pretutindeni unde pășește, cucerind astfel cu irezistibil avânt inimile populației țării întregi.” Castelul devine reședința favorită a Reginei Maria, ea îl va restaura și amenaja pentru a putea fi folosit ca reședință a familiei regale.
Regina Maria se stinge din viață la 18 iulie 1938. Conform testamentului redactat pe 29 iunie 1933 la Balcic, castelul Bran este lăsat moștenire fiicei favorite a reginei, Principesei Ileana, din 1931 căsătorită cu Arhiducele Anton de Austria. Arhiducesa Ileana continuă planurile de amenajare a castelului.
În 1948 însă, guvernul comunist nou instalat o silește pe Principesa Ileana să părăsească țara împreună cu familia ei. În 1956, autoritățile comuniste transformă Castelul Bran într-un muzeu cu trei departamente: castelul însuși împreună cu piese din patrimoniul familiei regale, vama medievală și secția de etnografie, cuprinzând casele tradiționale din parcul de lângă castel.
În septembrie 1990, Principesa Ileana, care din 1961 se dedică vieții monahale și devine Maica Alexandra, vizitează castelul Bran. Aici constată deteriorarea clădirilor și dispariția unora dintre construcțiile interbelice.
În 1993 se încheie lucrările de restaurare a castelului începute în anul 1987. Castelul se redeschide ca muzeu și reintră în circuitul turistic.
Pe 18 mai 2006, după o perioadă de proceduri juridice, castelul este retrocedat legal moștenitorilor Principesei Ileana de România și ai Arhiducelui Anton de Austria. Cu toate acestea statul român, prin Ministerul Culturii, îl va administra tranzitoriu și în următorii trei ani.
La data de 1 iunie 2009 castelul reintră pe deplin în posesia moștenitorilor legali, Arhiducele Dominic, Arhiducesa Maria Magdalena și Arhiducesa Elisabeta.
Alina Oprea
