Monedele şi acţiunile băncilor au scăzut puternic la bursele din Europa Centrală şi de Est, în urma deciziei Băncii Naţionale a Elveţiei (BNS) de a elimina pragul de 1,20 franci pentru un euro, care a sporit temerile privind capacitatea cetăţenilor de a-şi achita creditele denominate în franci elveţieni, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres. Francul elveţian ajunsese, la unele bănci din România, să se tranzacţioneze, la un moment dat, chiar şi cu 6,5 lei. Până la urmă, Banca Naţională a României (BNR) a calculat un curs de 4,3287 lei/franc, cu 58,7 bani (15,7%) peste cel din şedinţa de miercuri, de 3,7415 lei/franc. În aceste condiţii, zeci de bucureşteni au protestat, joi seara, în faţa sediului BNR, faţă de această apreciere a francului, pentru că, inevitabil, conduce la creşterea ratelor pentru cei care au împrumuturi în această valută. Practic, pentru o rata de 500 de franci pe lună creşterea este de aproape 300 de lei de la o zi la alta, conversia fiind calculată în funcţie de cotaţia BNR de miercuri şi de joi (nu de cursul băncilor sau caselor de schimb valutar, mai mare decât cel anunţat de Banca Centrală).
Peste 150.000 de romani au credite în această monedă, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, precizând că nu reprezintă un pericol pentru stabilitatea sistemului bancar, acestea reprezentând circa 5% dintre credite.
Francul elveţian s-a apreciat, joi, cu aproape 30% în raport cu moneda euro, după ce Banca Naţională a Elveţiei (BNS) a abandonat pragul de 1,20 franci pentru un euro, pe care l-a practicat în ultimii trei ani, transmite Reuters, preluată de Agerpres.
Pragul a fost introdus la data de 6 septembrie 2011, pentru a contracara ameninţările de recesiune şi deflaţie, după ce investitorii, speriaţi de criza din zona euro, au dus francul elveţian la un nivel record. ”Această măsură excepţională şi temporară a protejat economia elveţiană. Chiar dacă francul elveţian este în continuare la un nivel ridicat, supraevaluarea a scăzut pe ansamblu de la introducerea cursului minim de schimb”, a informat BNS, într-un scurt comunicat de presă.
La câteva minute după anunţul BNS, francul a trecut rapid peste nivelul de paritate cu moneda europeană, pentru a ajunge la 0,8052 centime pentru un euro. De asemenea, moneda elveţiană s-a apreciat cu 25% în raport cu dolarul şi se tranzacţiona la 0,74 centime pentru un dolar.
Decizia BNS este una surprinzătoare în condiţiile în care, luni, vicepreşedintele BNS, Jean-Pierre Danthine, declara că pragul va rămâne unul dintre elementele de bază ale politicii monetare. ”Este o mişcare foarte riscantă. Se poate vedea acest lucru în reacţia pieţei, care este una extremă”, a apreciat Alessandro Bee, economist la Sarasin.
În al doilea anunţ suprinzător făcut joi, BNS a redus dobânda la depozitele constituite de băncile comerciale la Banca Centrală cu 0,5 puncte procentuale, până la minus 0,75%. De asemenea, BNS a decis să extindă intervalul ţintă pentru dobânda Libor la trei luni până la minus 1,25 – minus 0,25% de la nivelul anterior, de minus 0,75 – 0,25%.
În ultimele luni au crescut presiunile la adresa Băncii Naţionale a Elveţiei pentru a elimina pragul de 1,20 franci pentru un euro, introdus în luna septembrie 2011, pe fondul speculaţiilor că Banca Centrală Europeană pregăteşte un program de achiziţii de obligaţiuni, ceea ce a dus la o slăbire a monedei euro.
Probleme la credite
Decizia neaşteptată a Băncii Elveţiei de a elimina pragul de 1,20 franci pentru un euro va ridica costul rambursării creditelor în franci elveţieni, inclusiv a celor ipotecare. Cetăţenii din Polonia, Ungaria şi România au făcut împrumuturi în franci elveţieni, deoarece ratele dobânzilor erau mai scăzute, dar, după criza financiară din 2008, costurile de finanţare au crescut, iar creditele în franci elveţieni au fost mai dificil de achitat, transmite Bloomberg.
Zlotul polonez, forintul unguresc, leul românesc şi leva bulgărească au înregistrat cel mai semnificativ declin faţă de francul elveţian în rândul monedelor a 24 de state în curs de dezvoltare analizate de Bloomberg.
”Acesta va fi un an dureros pentru polonezii cu credite în franci elveţieni. Deprecierea zlotului ar putea alimenta temerile privind stabilitatea financiară a Poloniei”, a avertizat analistul Piotr Matys, de la Rabobank International în Londra.
Valoarea creditelor ipotecare din portofoliile băncilor poloneze se ridica la 131 miliarde de zloţi (36 miliarde de dolari) la sfârşitul lunii noiembrie sau 46% din totalul creditelor ipotecare, conform datelor autorităţilor de supervizare.
Anul trecut, autorităţile de la Budapesta au cerut convertirea în forinţi a unor credite ipotecare în valoare de 14 miliarde de dolari, ca parte a deciziei premierului Viktor Orban de a reduce expunerea ţării la fluctuaţiile de curs valutar. Joi, forintul s-a depreciat cu 15% faţă de la 314,505 de unităţi pentru un franc elveţian. Acţiunile celei mai mari bănci din Ungaria, OTP, au scăzut cu 3,1%. Grupul bancar austriac Erste a dat asigurări că decizia BNS de a elimina pragul de 1,20 franci pentru un euro nu reprezintă o problemă pentru împrumuturile acordate de Erste în Ungaria, unde multe persoane au luat credite ipotecare în franci elveţieni.
Anul trecut, Banca Centrală a Ungariei (MNB) a vândut creditorilor 7,834 miliarde de euro pentru a facilita convertirea în forinţi a creditelor ipotecare în valută, fără a afecta forintul. Conform anunţului făcut anul trecut de Ministerul Economiei şi Banca Centrală a Ungariei, creditele ipotecare în valută vor fi convertite de bănci în forinţi la cursul pieţei. Pentru a contracara riscurile valutare asupra băncilor, MNB a furnizat creditorilor 7,834 miliarde de euro, la o rată de schimb de 308,97 forinţi pentru un euro.
La Bucureşti, moneda naţională s-a depreciat joi, puternic, faţă de francul elveţian, pe fondul deciziei Băncii Naţionale a Elveţiei. Astfel, Banca Naţională a României a calculat un curs de 4,3287 lei/franc, cu 58,7 bani (15,7%) peste cel din şedinţa de miercuri, de 3,7415 lei/franc.
Efecte negative peste tot
Directorul general al Grupului Swatch, cel mai mare producător din lume de ceasuri, a calificat drept “un tsunami” pentru Elveţia decizia de a se renunţa la pragul minim pentru cursul de schimb franc/euro, ce a funcţionat în ultimii trei ani, informează agenţia EFE.
“Efectul negativ va fi de proporţii pentru exporturi şi turism şi pentru toată Elveţia”, preconizează directorul general al companiei, Nick Hayek, care l-a acuzat direct de această situaţie pe preşedintele Băncii Centrale a Elveţiei, Thomas Jordan.
Specialiştii care analizează situaţia au aceeaşi opinie ca şi Hayek şi anticipează “vremuri dificile” pentru sectorul industrial orientat către exporturi, unul dintre cei doi stâlpi ai economiei elveţiene, precum şi pentru turism.
Reprezentanţii băncii UBS estimează că noua situaţie va avea un impact negativ asupra economiei şi a sectorului de exporturi, în special, pentru care prevede o scădere cu cinci miliarde de franci elveţieni a valorii vânzărilor pe plan extern.
Alţi analiştii afirmă că, în timpul perioadei cât a durat măsura de control a cursului de schimb, exporturile elveţiene s-au adaptat bine la “puterea” francului, fiind mai eficiente şi mai competitive.
În ultimul timp, exportatorii elveţieni au beneficiat, în plus, de efectul de “amortizare“ produs de cursul minim în raport cu consolidarea dolarului, care săptămâna asta a fost la paritate cu francul elveţian.
Se consideră că reevaluarea dolarului în raport cu euro şi cu francul elveţian ar fi printre motivele ce au determinat BNS să recurgă la această măsură, deoarece Elveţia realizează o bună parte din exporturi în dolari.
De altfel, şi directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, a afirmat că este surprinsă de decizia BNS de a elimina pragul pentru curs. “A fost puţin surprinzător. Preşedintele Băncii Naţionale a Elveţiei, Thomas Jordan, nu m-a contactat. Găsesc că e destul de surprinzător că nu m-a contactat. Sper că a comunicat cu colegii de la alte bănci centrale, dar nu ştiu dacă a fost aşa“, a declarat Lagarde pentru CNBC.
Decizia Băncii Naţionale a Elveţiei a fost resimţită la nivel global, indicele bursier pan-european FTSEurofirst 300 a înregistrat o cădere de peste două procente, în timp ce randamentele pentru obligaţiunile guvernamentale germane au atins minime record, iar cursul yenului japonez şi al aurului au crescut pe măsură ce investitorii s-au îndreptat spre valori considerate sigure. Christine Lagarde a previzionat că, în viitor, se va înregistra “mai multă volatilitate a fluxurilor de capital şi a ratelor de schimb“, deoarece unele bănci centrale caută să adopte politici “defazate“.
Referindu-se la posibilitatea ca Rezerva Federală a SUA (Fed) să majoreze rata dobânzii în 2015, şeful FMI a anunţat că se aşteaptă ca instituţia “să ia măsuri adecvate la momentul potrivit, ţinând cont de toţi indicatorii“. Va fi anul în care Fed va majora rata dobânzii, a explicat Christine Lagarde, deoarece “economia SUA are o evoluţie foarte bună şi este un motor de creştere al economiei mondiale“, a apreciat oficialul FMI.
Restul lumii ar putea să nu beneficieze de o astfel de perspectivă promiţătoare, Europa – cu excepţia Marii Britanii – “încă este fragilă şi sunt necesare reforme structurale mai solide“, a explicat Lagarde. În ciuda acestor probleme, şeful FMI nu se aşteaptă la o ieşire a Greciei din zona euro.
