Transelectrica marchează cinci ani de la prima zi de tranzacţionare a acţiunilor emise de companie pe piaţa reglementată. În mai 2004, Transelectrica a fost compania cu capital majoritar de stat cu care a demarat programul guvernamental „O Piaţă Puternică – Dezvoltarea Pieţei de Capital”, prin care s-a promovat o ofertă publică primară iniţială pentru majorarea capitalului social al companiei cu 10%, prin vânzarea unui număr de 7.329.787 de noi acţiuni. Pe 29 august 2004 au început să fie tranzacţionate acţiunile Transelectrica la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
În acel moment s-au colectat din piaţă peste 123 milioane lei (peste 34 milioane euro), iar factorul general de subscriere al pachetului de acţiuni nou emise a fost de 6,46. În aceşti 5 ani, Transelectrica a realizat un profit net total în sumă de aproximativ 387 milioane lei, din care s-au distribuit ca dividende peste 168 milioane lei; a efectuat plăţi la bugetul de stat ca impozit pe profit în sumă totală de 105 milioane lei; a susţinut peste 450 de întâlniri cu investitori, analişti, brokeri, manageri de fond, sub diferite forme (call conference, one-2-one, meeting, participări la conferinţe, seminarii, evenimente etc.). Cea mai mare valoare de tranzacţionare (49,30 lei/acţiune) s-a înregistrat pe 07.05.2007, iar ce mai mică /8,55 lei/acţiune) – pe 11.03.2009. Capitalizarea bursieră a Transelectrica este, în prezent, de aproximativ 1.426 milioane lei (336 milioane euro).
Statul nu dă discounturi
Acum, autorităţile îşi concentrează atenţia spre următoarea companie de pe lista ofertelor secundare: Transelectrica. Compania se pregăteşte de listarea unui pachet suplimentar de 15%, ceea ce ar ridica la 30% pachetul tranzacţionat la bursă.
Acum o lună şi jumătate, statul a vrut să vândă pe bursă 9,84% din acţiunile pe care le mai deţine la Petrom, dar acţiunea s-a soldat cu un eşec, ce nu se lasă uitat uţor de investitori. Discountul oferit de stat, adică diferenţa dintre preţul minim plătit de aceştia şi cotaţia bursieră, a fost extrem de mic, de doar 2%. Oferta nu a fost finalizată, întrucât nu au fost subscrise minimum 80% din acţiuni, şi va fi reluată cel mai devreme anul viitor. Vânzarea acţiunilor Petrom ar fi putut aduce la bugetul statului 610 milioane de euro, adică aproape cât a încasat statul în 2004 la privatizarea companiei (669 de milioane de euro), şi ar fi însemnat cea mai mare operaţiune de vânzare a unor acţiuni din istoria bursei de la Bucureşti.
„Statului îi vine greu să facă discounturi. Nu putem vinde pe nimic valorile pe care le avem”, a declarat Victor Cazana, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) din Ministerul Economiei. Reamintim, până şi preşedintele Traian Băsescu a arătat, după oferta Petrom, că ministerul ar fi trebuit să ofere un discount mai mare.
„Investitorii sunt extrem de exigenţi, fie că vorbim de listările suplimentare la Transelectrica şi Transgaz, fie de oferta iniţială la Romgaz. De exemplu, Romgaz a fost forţată să doneze o parte din profit la bugetul de stat şi, dacă se va repeta episodul din 2010, nu va mai subscrie nimeni”, a spus, la rândul său, Bogdan Chetreanu, comisar în cadrul CNVM.
Prezent la conferinţa organizată cu prilejul împlinirii a cinci ani de la listarea Transelectrica la BVB, Victor Cazana a anunţat că pachetele suplimentare de 15% din Transelectrica şi Transgaz nu vor fi listate la bursă în acest an, aşa cum s-a angajat Guvernul în acordul cu FMI.
Ministerul Economiei va publica săptămâna viitoare anunţul pentru selecţia intermediarului pentru oferta secundară de acţiuni la Transelectrica. „Sperăm să selectăm intermediarul până la începutul lunii octombrie, Încercăm să ţinem pasul cu ce ne-am propus”, a punctat Cazana. El a adăugat că ministerul face tot posibilul pentru a finaliza listarea în decembrie, însă, realist vorbind, nu este suficient timp. Pe de o parte, ştirea nu este prea bună, pentru că Guvernul încalcă o prevedere din acordul cu FMI. Însă, pe de altă parte, amânarea ofertelor până la calmarea pieţelor financiare internaţionale este benefică.
După oferta secundară la Transelectrica, urmează una similară la Transgaz şi o ofertă publică iniţială la Romgaz. Aceasta din urmă ar trebui să aibă loc în prima parte a anului viitor.
