Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a hotărât menţinerea aplicării clauzei de forţă majoră în contractul existent între Hidroelectrica şi Energy Holding, până la judecarea pe fond a litigiului care există între producătorul de electricitate şi Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), se arată într-un comunicat de presă.
Hidroelectrica a acţionat Camera de Comerţ în instanţă, pentru a solicita suspendarea executării unei Rezoluţii prin care Biroul de Conducere al CCIR a dispus retragerea Avizului de existenţă a forţei majore, care fusese eliberat în 27 septembrie 2011 pentru contractul încheiat cu Energy Holding. “Avize similare, care certificau existenţa situaţiei de forţă majoră, au fost emise pentru toate contractele de furnizare a energiei electrice derulate de către companie, astfel încât Hidroelectrica a furnizat tuturor beneficiarilor de contracte doar energia obţinută în hidrocentralele proprii”, se mai arată în comunicat.
Cererea de intervenţie a Energy Holding în acest proces, în apărarea CCIR, a fost respinsă de către instanţa de judecată.
Reamintim, din cauza secetei prelungite, Hidroelectrica a cerut activarea cluazei de forţă majoră, ce poate fi avizată de CCIR. Pe 27 septembrie, Hidroelectrica a primit aceste avize. O lună mai târziu, CCIR a emis un alt document prin care se retrăgeau aceste avize, motivaţia fiind aceea că avizele iniţiale purtau altă semnătură decât cea a preşedintelui CCIR, Mihail Vlasov. Împotriva noii decizii a CCIR, Hidroelectrica s-a adresat instanţelor de judecată. În plus, reprezentanţii Federaţiei Sindicale Hidrosind (ai angajaţilor din Hidroelectrica) au făcut plângere penală împotriva lui Mihail Vlasov. Mai mult, Hidrosind a început strângerea de semnături printre sindicalişti pentru atacarea în instanţă a tuturor contractelor bilaterale dintre Hidroelectrica şi “băieţii deştepţi” pentru anularea acestora.
Patru contracte reziliate
De menţionat, în Scrisoarea de Intenţie şi Memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană, România s-a angajat să rezilieze aceste contracte la cel mai scurt termen posibil
“Conducerea Hidroelectrica SA a transmis la începutul acestei săptămâni (n.r. – începutul lunii decembrie), către beneficiarii contractelor bilaterale care nu au fost tranzacţionate pe OPCOM (n.r. – “bursa de energie” de la Bucureşti), Notificarea privind intenţia de reziliere a contractelor aflate în derulare, la primul termen posibil, în conformitate cu prevederile legale şi contractuale”, se arăta într-un comunicat al producătorului de electricitate. Până acum, s-au reziliat patru contracte pe cale amiabilă: Compania Naţională a Huilei (care se va desfiinţa), Societatea Naţională a Sării Salrom (deţinută de statul român prin Ministerul Economiei, acelaşi care este acţionar majoritar la Hidroelectrica), CLMB Patinoar Braşov (aflat în proprietatea Primăriei Braşov, condusă de George Scripcaru, membru PDL) şi Luxten Lightning (se pare că aceasta a renunţat singură la contract ca să nu-şi compromită imaginea, mai ales că existau suspiciuni că între preşedintele Băsescu şi reprezentanţii firmei erau legături vechi, de pe vremea când Traian Băsescu era primar al Capitalei; în plus, fiica cea mică, europarlamentarul Elena Băsescu, a fost angajată a Luxten Lightning).
Reamintim, de-a lungul timpului, Hidroelectrica (cel mai ieftin producător de energie din ţară) a încheiat contracte de vânzare a electricităţii către companii considerate “baieţi deştepţi”, pentru că, în multe cazuri, aceştia cumpărau energia electrică ieftină, de la compania de stat, şi o revindeau, mai scump, tot la companii de stat.
Afacerile cu “curent” au început o dată cu retehnologizarea Porţilor de Fier I, când investiţia trebuia să fie amortizată prin vânzarea la export a energiei produsă în plus în urma modernizării hidrocentralei. Mai apoi, la sfârşitul anilor ’90, când România era să intre în incapacitate de plată şi nu existau bani pentru plata gazelor şi a păcurii pentru trecerea iernii (ceea ce ar fi făcut ca românii să îngheţe de frig în casă), Alro Slatina (la vremea aceea companie de stat) a scos ţara din impas: a garantat cu contractele sale de export un împrumut bancar de câteva zeci de milioane de dolari, cu care a cumpărat energia electrică pentru un an întreg, pe care a plătit-o în valută şi în avans, drept pentru care a primit un discount generos. Cu aceşti bani, fostul Conel a plătit gazele şi păcura pentru trecerea iernii. Mai apoi, aceste contracte, prin care se cumpăra o cantitate importantă de energie, ce se plătea în avans, dar pentru care se acordau discounturi foarte mari, au devenit „o tradiţie” pentru fiecare Guvern care a venit la putere. Astfel, conform Raportului anual, în 2010, Hidroelectrica a avut contracte cu 15 consumatori eligibili şi furnizori licenţiaţi („botezaţi” de preşedintele Traian Băsescu „băieţi deştepţi”), după ce în 2009 avea astfel de contracte cu doar 12 „băieţi deştepţi”. De remarcat, dacă unii chiar au fost şi mai sunt „băieţi deştepţi”, care numai au cumpărat ieftin de la stat şi apoi au vândut mai scump, tot la stat, alţii sunt traderi de energie cu adevărat: şi-au învăţat clienţii cum să ceară electricitate, cum să o consume eficient şi, în plus, şi-au înfiinţat propriile dispecerate energetice, evident, pentru clienţii proprii.
Hidroelectrica are încheiate contracte cu unii consumatori eligibili sau furnizori privaţi până în anul 2018.
