Sebastian BURDUJA și Claudiu CREȚU
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că administratorii companiei ce asigură alimentarea cu apă caldă și căldură a Bucureștiului, Termoenergetica (care a apărut după falimentul RADET), respectând legea, l-au informat pe primarul general Nicuşor Dan că intră în insolvenţă din cauza datoriilor pe care le are, în primul rând către ELCEN București. În aceste condiții, și producătorul de energie electrică și termică va intra în insolvență, dar, având în vedere că a mai trecut printr-o astfel de procedură din cauza RADET, ELCEN va intra direct în faliment, cu toate consecințele ce vor urma: lipsa apei calde și căldurii pentru bucureșteni, imposibilitatea realizării unui sistem integrat de furnizare a energiei termice prin fuziunea ELCEN – Termoenergetica, pierderea banilor europeni nerambursabili pentru retehnologizarea termocentralelor din Capitală care ar fi condus la scăderea facturilor pentru populație etc. Potrivit ministrului, Primăria Generală nu și-a plătit datoriile către ELCEN, dar nu le-a plătit nici către propria companie, Termoenergetica. Principala datorie se referă la plata pierderilor din rețeaua de termoficare. Pierderile de apă din rețea, într-o oră, înseamnă câtă apă beau jumătate de bucureșteni într-o zi. În plus, Sebastian Burduja crede că Nicuşor Dan este politicianul care, după 1989, a ridicat duşurile reci la rang de politică publică.
Datoria Primăriei Capitalei către ELCEN este în prezent de 1,4 miliarde lei, iar în luna aprilie nu a fost plătit niciun leu, a declarat, într-o conferinţă de presă, directorul general al Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), Claudiu Creţu. „Primăria Municipiului Bucureşti, pe data de 7 aprilie – pentru că plăţile se fac în data de 7 a fiecărei luni -, nu a plătit niciun leu. Avem un grafic cu plăţile pe fiecare an. În 2020 – 300 de milioane lei, apoi 600 milioane lei, în 2022 a fost un vârf de 1,2 miliarde, apoi au început să scadă, în 2023 – 900 milioane lei, 2024 – 800 milioane lei. S-a plătit cu ţărâita, dar în fiecare lună veneau ceva bani. În luna aprilie, sub perdeaua de fum a campaniei electorale sau nu ştiu din ce alt motiv, zero lei. Zero. Datoria către ELCEN este, astăzi, de 1,4 miliarde de lei”, a explicat Creţu.
Potrivit datelor prezentate de acesta, în ianuarie 2020 datoria către ELCEN era de 169 de milioane de lei, în 2021 a ajuns la 243 de milioane lei, în 2022 la 639 de milioane şi în 2023 la 931 de milioane lei. „În 2024 am sărit de miliard – 1,005 miliarde lei, iar astăzi – 1,4 miliarde lei. Sunt cifre, matematică, nu poveşti… Deci, datoria către ELCEN a crescut, iar în luna aprilie zero plăţi. Există o certitudine: în noiembrie 2025 va veni frigul. Trebuie să ne pregătim, avem nevoie de bani pentru reparaţii, avem nevoie de bani pentru gaze, avem nevoie de bani pentru salariile oamenilor care lucrează aici, iar Primăria, în luna aprilie, zero lei. Aceste 1,4 miliarde din ce se compun? Plată subvenţie Primărie, care astăzi este undeva la vreo 600 de milioane şi până acum 2-3 luni Primăria măcar plătea partea asta de subvenţie, iar restul pierderi. Pentru pierderi, în 2023 s-au plătit 336 de milioane. În septembrie 2023, primarul general a spus că, în două luni de zile, până în decembrie 2023, va face un audit, ca să plătească restul de pierderi. Din decembrie 2023, şi dumneavoastră şi noi întrebăm pe toate căile când se face acel audit. Până astăzi, nimic. Nici măcar nu e prevăzut. Când se plătesc pierderile? Linişte. E un an şi jumătate de atunci”, a precizat Claudiu Creţu.
Acesta a subliniat că media pierderilor în reţeaua de termoficare este de circa 2.200 tone/oră, în uşoară scădere în 2022 -2023.
La rândul său, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a precizat că 2.192 tone de apă fierbinte se scurg în fiecare oră prin reţeaua de termoficare a Capitalei, ca printr-o sită. „Probabil l-aţi mai auzit pe domnul Nicuşor Dan spunând: am redus pierderile, s-a lucrat, am luat banii europeni. Uitaţi-vă, sunt şantiere întregi cu ţevi care ruginesc la suprafaţă! (…) Problema este că nu se vede nimic. Gândiţi-vă că 2.000 de tone/oră (n.r. – 2.000 tone de apă înseamnă circa 2 milioane de litri), 2.192 de tone de apă fierbinte în fiecare oră se scurg prin reţeaua de termoficare a Bucureştiului ca printr-o sită. Dacă un om bea 2 litri de apă pe zi, înseamnă că într-o oră e cât bea jumătate de Bucureşti într-un zi. Ca să aveţi un termen de comparaţie”, a afirmat Burduja.
Acesta a semnalat că Ministerul Energiei, încă de anul trecut, „se roagă de Primăria Generală” să depună un proiect pe bani nerambursabili din Fondul pentru Modernizare. „E singurul UAT eligibil din ţară care mai poate depune. A depus, după multe insistenţe, dacă vă amintiţi, în campania la locale, proiecte neeligibile, declarate astfel de consultanţii externi. Încă îl aşteptăm pe domnul Nicuşor Dan, dar aşteptam probabil degeaba până pe 4 mai, 5 mai, când se termină filmul dânsului – Cotroceniul – şi, probabil, o să revină în Primărie şi, cine ştie când, ne-om trezi şi cu o aplicaţie eligibilă să ia nişte bani europeni să le reabiliteze. Nu e o sumă mare pentru dânsul, vreo 100 milioane de euro, aşa”, a punctat Burduja.
Risc de pierdere a banilor europeni
Totodată, ministrul a reiterat că trei CET-uri din Bucureşti urmează a fi modernizate cu fonduri europene, dar există riscul să piardă aceşti bani pentru că ELCEN nu poate obţine cofinanţare din cauza datoriilor pe care trebuie să le recupereze de la Termoenergetica. „Aceste CET-uri au obţinut prin Ministerul Energiei bani gratis, 361 de milioane de euro. Am avut apel pentru modernizarea CET-urilor. Tot bugetul apelului a fost consumat de Bucureşti. Trei CET-uri: Progresu, Sud, Grozăveşti. Asta înseamnă că, odată cu demararea acestor proiecte, odată cu finalizarea lor, bucureştenii vor plăti întreţinerea la jumătate. Deci, costul gigacaloriei în Bucureşti este cam de trei ori cât în Oradea, de două ori şi jumătate. Acolo e un sistem modernizat, iar ELCEN a demarat licitaţie, dar se va bloca în momentul în care va trebui să-şi ia cofinanţare, pentru că nicio bancă nu vine să-ţi dea bani când tu ai de încasat 1,4 miliarde de lei. Gândiţi-vă ce înseamnă suma asta în contextul în care au şi salarii de plătit, şi mentenanţă, şi lucrări, şi gazul, bineînţeles, şi aşa mai departe. Îl rugăm frumos pe domnul Nicuşor Dan şi îi stăm la dispoziţie oricând vrea – ziua, noaptea, când vrea dânsul -, să ne vedem, să găsim soluţii, să putem demara aceste proiecte, astfel încât, în 3-4 ani, bucureştenii să aibă facturile la întreţinere la jumătate. (…) Din păcate, adevărul trebuie spus, că ne place sau nu, că-i place domnului Nicuşor Dan – cel mai probabil nu-i place – dar atunci când ai Termoenergetica şi-ţi intră în insolvenţă îţi periclitează tot planul de fuziune pe care l-am pus la punct, când ai 1,4 miliarde de lei datorie şi nu poţi să-ţi faci proiecte de 361 milioane de euro bani europeni, când ai o Capitală care este practic în colaps financiar…”, a conchis ministrul Energiei.
Sistemul de termoficare este în colaps
„Sistemul de termoficare în sine este în colaps. ELCEN, compania Ministerului Energiei, are de încasat 1,4 miliarde de lei de la Termoenergetica, de la Primăria Capitalei. Primăria nu a mai plătit nici către Termoenergetica, propria ei companie, drept pentru care, zilele trecute, conducerea Termoenergetica i-a scris primarului general, fiindcă o obligă legea, că trebuie să intre în insolvenţă. Deci, administratorii Termoenergetica, respectând legea, l-au informat pe domnul Nicuşor Dan că intră în insolvenţă compania”, a afirmat Burduja.
Potrivit acestuia, şi Bucureştiul se îndreaptă „cu paşi repezi spre faliment” după cinci ani în care s-a aflat sub administrarea lui Nicuşor Dan, datoriile sale fiind în jur de 4,7 miliarde de lei. „Astăzi, și Capitala este în pragul colapsului bugetar (…)Dacă însumăm toate datoriile Bucureştiului, actuale, vedem că ajungem undeva la 4,7 miliarde de lei (…) ceea ce este aproape de jumătate din bugetul pe anul în curs, iar, conform Legii finanțelor publice locale 273/2006, articolul 75 alineatul 1, litera a) asta înseamnă o stare de insolvabilitate. Deci, Bucureştiul se îndreaptă cu paşi repezi, după 5 ani de administraţie Nicuşor Dan, spre faliment. Parcă a scos Bucureştiul din faliment. Ori, când ne uităm la cifre, această afirmaţie este evident o minciună. Domnul Nicuşor Dan are impresia că, dacă repetă o minciună de suficient de multe ori, ea devine adevăr, dar cifrele şi matematica nu mint. Şi, fără a speria pe nimeni, să nu se mire bucureştenii dacă, într-un viitor apropiat, sub conducerea domnului Nicuşor Dan, vom ajunge să avem executări silite ale bunurilor lor până la urmă, că sunt bunurile oamenilor, bunuri publice, nu sunt bunurile lui Nicuşor Dan”, a arătat şeful de la Energie.
Nicuşor Dan a ridicat duşurile reci la rang de politică publică
Sebastian Burduja crede că Nicuşor Dan este politicianul care, după 1989, a ridicat duşurile reci la rang de politică publică. „Suntem astăzi la unul dintre cele patru CET-uri din Bucureşti. În fiecare iarnă ne rugăm la bunul Dumnezeu să ne ajute să ţinem aceste fiare, vechi de 60-70 de ani, în stare de funcţionare, pentru ca bucureştenii să aibă cât de cât apă caldă şi căldură şi, atunci când nu au, să fie din cauza stării reţelei de termoficare şi nu din cauza ELCEN. Şi în sezonul rece pe care l-am traversat, ELCEN încă o dată şi-a făcut treaba. Oamenii din ELCEN s-au asigurat că toate aceste instalaţii, toate aceste echipamente din anii ’60-’70 au funcţionat încă o iarnă. Din păcate, la acest moment, chiar acum când vorbim, este una din situaţiile des întâlnite în Bucureşti: unul din cinci bucureşteni nu are apă caldă. Dacă vă uitaţi pe aplicaţia Termo Alert, vedeţi acest lucru. Starea sistemului este pe roşu 81%. Şi, dacă privim şi harta de pe aplicaţie, punctele roşii de pe hartă, sunt familii de bucureşteni, sunt bătrâni, sunt copii mici, sunt oameni care s-au trezit de dimineaţă şi vrând să facă un duş au făcut un duş rece. De fapt, domnul Nicuşor Dan este politicianul, pentru că dânsul a devenit politician, politicianul care, după 1989, a ridicat duşurile reci la rang de politică publică. Asta este realitatea tristă”, a mai spus Sebastian Burduja.
