Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică actul normativ privind eșalonarea aplicării ”taxei la groapă”, așa cum a fost ea numită, scopul fiind de a scăpa de penalități din partea Comisiei Europene, concomitent cu atingerea țintelor de reciclare. În lipsa acestui document, operatorii ar fi trebuit să plătească o taxă de 80 de lei/tona de deșeuri depozitate la gropă. Important este faptul că actul normativ intenționează să facă ordine și în ceea ce privește deșeurile rezultate din demolări, ignorate până acum de legislație.
Proiectul de ordonanţă de urgență a Guvernului pentru modificarea şi completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu introduce obligativitatea colectării selective a unui procent minim de deșeuri, etapizat, până în 2020. Astfel, pentru 2017, trebuie reciclate cel puțin 20% din deșeuri, procentul crescând cu 10% pe an, astfel ca, în 2020, să se ajungă la 50% reciclare, atât cât este stabilită ținta pentru acel an.
Pentru prima dată, în legislația națională se introduc obligații minime privind deșeurile provenite din construcții și demolări. În 2008, a fost o încercare de regementare a statutului molozului, dar nu s-a reușit nimic, mai ales că la nivel comunitar nu exista nicio prevedere în acest domeniu.
Prin proiectul de OUG, se introduc „obiective de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială, inclusiv operațiuni de umplere care utilizează deșeuri pentru a înlocui alte materiale, a deșeurilor nepericuloase provenind din activități de construcție și demolări”, excepție făcând câteva materiale geologice naturale. Astfel, pentru 2017, reciclarea trebuie să reprezinte 30% din cantitatea emisă, în 2018 – 45%, în 2019 – 55%, pentru ca în 2020 să se ajungă la 70%.
Pentru neîndeplinirea țintei, se plătește o contribuție de 80 de lei/tonă, în 2017, și 120 de lei/tonă, din 2018, dar numai pentru fracția ce nu a fost realizată. Romania a introdus taxa de depozitare a deșeurilor în anul 2013, însă aplicarea acestei taxe a fost amânată până la 1 ianuarie 2017.
Condiții dure
Proiectul de OUG are ca scop „identificarea și implementarea unor modalități eficiente de impunere în sarcina operatorilor economici responsabili, care să stimuleze îndeplinirea obiectivelor anuale de anuale de pregătire pentru utilizare și reciclare a deșeurilor statuate prin Directivele UE și să evite penalizarea României (”infringement”) ca urmare a nerealizării obligațiilor asumate ca stat membru prin Tratatul de Aderare”, se arată în Nota de fundamentare a documentului. Răspunderea României pentru încălcarea obligaţiilor de transpunere a Directivei 2012/19/UE se poate concretiza atât în plata unei sume forfetare, stabilită pentru România la 1.740.000 de euro, cât şi a unor penalităţi cu titlu cominatoriu, cuprinse între 2.000 şi 124.0000 de euro/zi de întârziere, care se vor calcula de la termenul de transpunere, respectiv 14 februarie 2014”, precizează documentul.
Guvernul a optat pentru etapizarea taxării ca urmare a faptului că aceasta „ar fi condus la dublarea costului mediu al depozitării de la 14 euro/t în prezent la 32 euro/t în 2017 și estimăm că în 2018 va atinge un nivel de la 41 euro/t; cu toate acestea, nivelul tarifului de depozitare ar continua să fie sub nivelul tarifului total perceput în țări din Europa Occidentală, însă va exercita un șoc financiar asupra utilizatorilor și va avea ca și consecință imediată aruncarea/depozitarea ilegală a deșeurilor în spații nepermise”, se arată în Nota de fundamentare.
În România se generează anual aproximativ 6 milioane de tone de deșeuri, deci fiecare cetățean generează în medie 350 kg/an (circa 0,35 tone/an). În condițiile aplicării taxei la nivelul de 80 lei/tonă, fiecare cetățean ar plăti o taxă pentru depozitarea deșeurilor de 2,5 lei/lună, pe lângă existenta taxă de salubrizare, care la nivelul țării este cuprinsă între 2 și 9 lei/lună/persoană.
„Obligaţiile de plată ale operatorilor care asigură serviciul de salubrizare al localităților și de unitățile administrativ-teritoriale sau, după ca, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor care realizează în regim propriu salubrizarea localităților, vor fi de cca. 40.680 mii lei în anul 2017, 122.042 mii lei în anul 2018, 183.063 mii lei în anul 2019 și de cca. 244.083 mii lei în anul 2020. În contextul economic actual, estimăm că la Fondul pentru mediu se vor încasa aproximativ 60% din totalul sumelor datorate de operatorii responsabili”, conchide documentul.
