Taxele nu sunt soluţia pentru relansarea economică. Spre exemplu, apariţia taxei pe construcţii speciale, botezată taxa pe stâlp, a îngheţat deja o investiţie de 100 de milioane de euro în Arad. Şi nu sunt singurele efecte. Aplicat şi în agricultură, impozitul pune şi fermierii la cheltuială, care, după plata taxei, nu mai au bani și de investiții, scrie Digi24.ro.
Oamenii de afaceri străini se gândesc de două ori înainte să aleagă România pentru a-şi dezvolta afacerea, din cauza taxelor care se schimbă peste noapte. Iar cei care vin fac cale întoarsă.
Cele 200 de hectare de panouri solare ar fi putut aduce unor investitori un profit anual de 35 de milioane de euro numai din certificate verzi oferite de statul român. Cum legile s-au schimbat – s-au schimbat și planurile, așadar au fost construite, până la urmă, doar 44 de hectare de panouri.
O pierdere şi pentru statul roman, pentru că nu mai încasează taxe la buget.
„Aceşti bani erau destinaţi pentru obiective din sănătate, avem un spital pe care vrem să îl modernizăm, să îl dotăm cu aparatură modernă”, a declarat Gheorghe Feieş, primarul din Sebiş.
Situația nu este mai bună nici pentru cei care au deja afaceri în România. 92% dintre șefii companiilor sunt foarte îngrijorați de nivelul mare al impozitelor pe care le achită la bugetul de stat.
„Preocuparea mediului de afaceri este să nu apară taxe noi peste noapte. Decizia de investiţie ţine de mediul fiscal din fiecare ţară”, a spus Laura Mitroi, analist în cadrul unei companii de consultanţă fiscală.
Investitorii străini nu sunt singurii afectaţii. Noua taxă pe construcţii speciale va trebui plătită şi de fermieri. Ei vor achita 1,5% din valoarea de inventar a construcţiei. Intră în această categorie silozurile, serele şi hambarele.
„Acum demarez o construcție de 1,3 milioane euro. În cazul în care se impozitează cu 1,5%, nici nu apuci să plateşti rata la bancă şi ţi-o confiscă”, s-a plâns fermierul Mircea Dumitru. Practic, taxa plătită la stat va fi de peste 19.000 de euro.
„De vreo doi ani de zile stau cu pixul și creionul în mâna și calculez în fiecare zi dacă merg mai departe sau închid ferma”, a mărturisit, la rândul său, fermierul Ioan Cristolovean.
Agricultorii ameninţă că vor creşte preţurile alimentelor ca să îşi acopere costurile.
