România intră de luni într-o nouă rundă de negocieri cu FMI şi Comisia Europeană. Din ce în ce mai multe voci afirmă că, după scădere economică în acest an, nici 2011 nu va fi mai bun. BERD “vede” o scădere de 3% în 2010, iar Andreea Vass, consilierul pe probleme economice al premierului Emil Boc, avanzează 2012 ca fiind anul în care ne revenim, cu condiţia implementării anumitor măsuri. În această primăvară, FMI anticipa că economia românească avea să crească în 2011 cu nu mai puţin de 5,1%. În plus, Andreea Vass pare “să tatoneze terenul” în privinţa unei diminuări a cotei unice, de la 16%, la 10 sau 12%. Ceea ce, venind din partea consilierului economic al premierului, pare să întîrească ideea de guvernanţii pregătesc o scădere a cotei unice la una dintre aceste valori.
“De ce este respinsă atât de des cota unică de 10% sau 12%?”, se întreabă Andreea Vass. Răspunsul îl dă singură, cu mai multe variante. O variantă este aceea că o cotă unică redusă la 10% începând cu anul 2011 ar genera pierderi imediate la încasarile bugetare de circa 3,4 miliarde lei la impozitul pe profit şi de 5,7 miliarde lei la impozitul pe venit, adică aproximativ 1,8% din PIB. În scenariul unei cote unice reduse la 12%, încasările s-ar contracta imediat, în 2011, cu 6,4 miliarde lei sau 1,25% din PIB. Pe de altă parte, o decizie politică în favoarea unui soc fiscal prin diminuarea cotei unice este dificilă înainte de a discuta despre redimensionarea contribuţiilor de asigurări sociale şi a TVA sau înainte de modificarea “injustului impozit minim” (cum îl denumeşte consilierul economic al premierului) prefigurată pentru toamna aestui an.
Conform Andreei Vass, în 2011, deficitul bugetar trebuie redus sub 5% din PIB, “adică e nevoie de un plus de ajustări a cheltuielilor publice şi creştere a veniturilor bugetare. Or, diminuarea cotei unice, de pildă la 10%, ar dubla acest efort în anul următor, adică noi ajustări de cheltuieli, ce se ridică la 3,6% din PIB”.
Consilierul economic al lui Emil Boc este de părere că “principala provocare în faţa economiei româneşti stă în reluarea creşterii economice sănătoase şi evitarea intrării într-o perioadă prelungită de stagnare. Or, atractivitatea fiscală şi efectul psihologic al încrederii investiţiilor private în România, fie ele externe sau interne, ar fi acceleratorii relansării de care avem nevoie”.
“Mai concret, cu o politică industrială orientată spre tehnologii de vârf şi valoare adăugată ridicată ataşată – dezbatere declanşată în acest sens la Ministerul Economiei cu experţii de profil – am putea grăbi relansarea economică cu cel puţin doi ani şi am fi mult mai competitivi în atragerea capitalului străin în investiţii productive şi în industrii orientate cu precădere spre export, în industrii rezistente la crizele economice, precum industria alimentară, farmaceutică sau în energie”, spune Andreea Vass.
Scenariul pesimist indică o creştere economică mult după 2015
“În scenariul optimist al aplicării măsurilor de ajustare brutală a cheltuielilor publice şi de reformă a instituţiilor statului, a unor relaxări fiscale acompaniate de extinderea bazei de impozitare, PIB ar reveni în 2012 la nivelul de dinaintea declanşării crizei economice, dar pe baze sănătoase – investiţii, tehnologie, productivitate, export -, permiţând continuarea creşterii economice accelerate şi pe termen lung”, crede consilierul economic al premierului.
Pe de altă parte, ea este de părere că, în scenariul actual al prezervării taxelor şi impozitelor crescute (TVA, CAS, impozitul minim, povara administrativă), revenirea PIB la nivelul de dinaintea crizei economice internaţionale va avea loc abia în 2014, iar ritmurile ulterioare de creştere ar fi mai lente.
În fine, în scenariul ultra-pesimist al suprapunerii unei crize politice şi a unei instabilităţi instituţionale cu actuala criză economică, PIB va reveni la nivelul de dinaintea crizei mult după 2014.
Printre măsurile pentru a îndeplini condiţiile necesare scenariului optimist, Andreea Vass propune colectarea suplimentară de venituri publice de cel putin 0,45% din PIB prin diminuarea cu 20% a muncii la negru, economii la cheltuielile publice cu pensiile de circa 0,5% din PIB prin “curăţarea” României de abuzurile pensionărilor anticipate pe caz de boală sau disabilităţi (la care se pot adăuga efectele indirecte pozitive date de reinserţia lor în piaţa forţei de muncă active). De remarcat, în România există circa 300.000 de pensionari cu disabilităţi. De asemenea, propune şi îmbunătăţirea ratelor de colectare a taxelor şi impozitelor.
“Aşadar, rămân adepta unei cote unice reduse, după ce toate aceste etape sunt integral parcurse şi resping introducerea unei cote progresive până când România va atinge nivelul mediu de dezvoltare cu cel european”, conchide Andreea Vass.
