Ministerul Mediului vrea să umple țara de șantiere de împădurire, ca să creeze 2.500 de păduri noi, așa cum a declarat Costel Alexe, ministrul Mediului. Avântul poate avea și o altă explicație; România trebuie să demostreze Comisie Europene, până pe 12 martie, că ia măsuri puternice care să ducă la reducerea tăierilor ilegale și la refacerea fondului forestier, afectat de aceste tăieri. Pe 12 februarie, Comisia a deschis o procedură de infringement tocmai pe această temă, mai ales că și ministrul de resort și-a asumat volumul tăierilor, de 38,6 milioane mc pe an, în condițiile în care, oficial, se pot recolta aproximativ 18 milioane mc pe an. Pe de altă parte, USR a avansat un proiect legislativ, prevederile acestuia având ca scop tocmai reducerea tărierilor ilegale.
„Astăzi, peste 1.100 de pepiniere ale Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva şi sute de pepiniere ale ocoalelor silvice private sunt pregătite cu peste 50 de milioane de puieţi pentru întregul program de anul acesta. Circa 33 de milioane dintre aceştia vor porni în următoarele zile spre cele 13.000 de şantiere active în campania de primăvară. Apoi, aceleaşi pepiniere vor livra alte aproape 20 de milioane de puieţi în campania de toamnă. Statistic vorbind, dacă ar fi să facem o medie zilnică de puieţi plantaţi în primăvară, aceasta ar fi de jumătate de milion de puieţi pe zi”, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, ministrul propus al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, informează Agerpres.
Potrivit oficialului, data de 21 martie ar putea deveni ziua românilor care plantează, iar după identificarea terenurilor degradate acestea vor fi împădurite în toamna acestui an.
„În cele mai multe şantiere vor planta oameni de specialitate: personalul silvic din ocoalele de stat şi private alături de operatori specializaţi. În total, vorbim de mii de oameni implicaţi. Vrem să-i avem pe români alături de noi! Pe cât mai mulţi! Pentru ei am numit campania: <Românii plantează: O pădure cât o ţară!>. În fiecare judeţ din ţara asta vom avea până la trei şantiere deschise celor care vor să dea o mână de ajutor într-o campanie cum nu a avut România vreodată. Le organizam de aşa manieră încât să plantăm alături de români în weekend-uri. Cei 50 de milioane de puieţi vor fi completaţi de alte milioane, imediat după ce finalizăm identificarea terenurilor degradate. Acestea vor fi împădurite în toamna acestui an”, a afirmat ministrul de resort.
Alexe a menţionat faptul că s-a parafat un protocol cu ACoR (n.r. – Asociaţia Comunelor din România), prin care primăriile din ţară vor sprijini campania în sensul de a avea o evidenţă a terenurilor. Datele existente până la ora actuală arată că suprafeţele cele mai mari au fost identificate în judeţele: Olt (200 hectare), Galaţi (133 hectare), Vaslui (165 hectare) şi Tulcea (70 hectare).
De asemenea, cele 13.000 de şantiere de împădurire deschise în campania de primăvară sunt dispuse la nivel naţional, în toate judeţele ţării, iar numărul cel mai mare de puieţi va ajunge în judeţele: Maramureş, Cluj, Suceava, Braşov, Sibiu, Harghita, Bistriţa, Argeş şi Vâlcea. Astfel, în fiecare dintre aceste judeţe intens exploatate forestier, cu păduri neregenerate natural, vor fi plantaţi între un milion şi 6,6 milioane de puieţi.
În ceea ce priveşte numărul şantierelor de împădurire deschise în cadrul campaniei, acestea sunt organizate în judeţele cu cele mai multe tăieri ilegale constatate, respectiv: Sibiu (1.210 şantiere), Bistriţa (peste 600) şi Maramureş (440).
Ministerul de resort precizează că, în cadrul celei mai mari campanii de împădurire din ultimul deceniu, vor fi plantate peste 2.500 de păduri de la zero şi completate alte 7.000 de păduri tinere. Cele mai multe păduri plantate de la zero vor fi în judeţele: Suceava (360), Maramureş (140) şi Sibiu (90). Totodată, campania cuprinde începerea lucrărilor la Centura verde a Municipiului Oradea (65 hectare), dar şi la perdeaua de protecţie a Autostrăzii A2 din judeţul Constanţa (24 hectare).
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor a prezentat, joi, în cadrul unei conferinţe de presă, planul celei mai mari campanii de împădurire din România, realizată în ultimul deceniu, intitulată „Românii plantează: O pădure cât o ţară!”. Evenimentul a avut loc la Pepiniera Cozieni (Pădurea Pustnicu) din cadrul Ocolului Silvic Brăneşti, Direcţia Silvică Ilfov.
Proiect legislativ pentru „resturi” de lemn
Patru parlamentari de la USR au depus o propunere legislativă de modificare a definiţiei materialelor lemnoase în Codul silvic pentru a bloca una dintre metodele prin care lemnul „tăiat ilegal ajunge să fie vândut cu documente, aparent, legale”, anunţă Uniunea Salvaţi România prin intermediul unui comunicat. Propunerea a fost depusă de către Mihai Goţiu, Allen Coliban, Cornel Zainea şi Cristian Ghica, membri în Comisiile pentru mediu, ape şi păduri, dar a fost semnată şi de către reprezentanţi ai PNL şi PMP, informează Agerpres.
„În esenţă, propunerea USR vizează modificarea definiţiei materialelor lemnoase. Schimbarea ar rezolva şi una dintre problemele majore menţionate în scrisoarea Comisiei Europene, premergătoare declanşării procedurii de infringement împotriva României din cauza tăierilor ilegale de păduri, transmisă săptămâna trecută. Problema a fost documentată şi semnalată, încă de la începutul toamnei trecute, în investigaţii ample de presă. Mai exact: din cauza modului în care sunt definite materialele lemnoase, în art. 21 din Anexa nr. 1 a Codului silvic, un mare volum de lemn evită obligaţia de înregistrare în SUMAL, iar Gărzile Forestiere nu pot verifica provenienţa şi legalitatea transportului acestuia”, reiese din comunicat.
Potrivit USR, în contul „resturilor” lemnoase, pentru care nu există obligaţia de înregistrare în SUMAL, în unele situaţii sunt transportate cantităţi de buşteni şi scânduri provenite din tăieri ilegale, în valoare de sute de milioane de euro anual.
„E vorba de tot ce înseamnă resturi de lemn, rumeguş, tocătură, vreascuri, lăturoaie, brichete de lemn, pelete, anumite tipuri de cherestea încleiată, volum care poate reprezenta, însumat, între 30% şi până la 50 din lemnul tăiat în pădure. Toate acestea nu intră în definiţia actuală a materialelor lemnoase din Codul silvic. Şmecheria de sute de milioane de euro anual constă în faptul că în contul acestor aşa-zise „resturi” pentru care nu există obligaţia de înregistrare în SUMAL sunt înregistrate şi transportate cantităţi de buşteni şi scânduri provenite din tăieri ilegale”, se mai arată în comunicat.
Senatorul Mihai Goţiu menţionează însă că, potrivit ministrului Mediului, Costel Alexe, înregistrarea acestor categorii de lemn în SUMAL ar reprezenta „o sarcină disproporţionată” pentru operatori.
„Într-o interpelare oficială, de la începutul lunii decembrie a anului trecut, i-am prezentat ministrului Mediului, Costel Alexe, situaţia. Din păcate, am primit un răspuns dezamăgitor, în care se pretinde că s-ar propune operatorilor o <sarcină disproporţionată>, dacă ar fi obligaţi să înregistreze în SUMAL toate aceste categorii de lemn. Să ne înţelegem, aşa-zisele <resturi> sau <deşeuri> se vând apoi ca lemn de foc – inclusiv pe OLX găsim asemenea oferte – ori ca materie primă pentru firme ca Kronospan, Egger ori Kastamonu. Holzindustrie Schweighofer preia buştenii, iar celelalte companii – teoreticele <deşeuri>. Cum să spui că e o <sarcină disproporţionată> să înregistrezi şi să monitorizezi acest lemn care stă la baza unor afaceri de sute de milioane de euro anual?”, a arătat Goţiu.
USR a solicitat ca propunerea legislativă să fie dezbătută în procedură de urgenţă.
