Sursele regenerabile de energie în dezbatere

Creşterea preţului energiei electrice ca urmare a aplicării schemei de sprijin pentru sursele regenerabile nu reprezintă „o sumă fantastică”, este de „câţiva lei”, a declarat Mircea Cotoşman, consilier al ministrului Economiei pentru probleme de mediu, în cadrul celei de-a XIV-a Conferinţe FOCUS ENERGETIC, “Sursele regenerabile de energie, o şansă pentru România”.

„Creşterea de preţ este de câţiva lei, nu vorbim de sume fantastice. Acum este vremea să plătim, după 200 de ani în care s-a poluat în neştire”, a afirmat Cotoşman în cadrul dezbaterii.

Reamintim, legea prin care se promovează utilizarea surselor regenerabile în producerea energiei prin alocarea de certificate verzi (CV) a primit, recent, avizul Comisiei Europene. Printr-o Ordonanţă de Urgenţă, Guvernul a modificat vechea lege, 220/2008, adaptând-o la cerinţele Bruxelles-ului privind ajutorul de stat. Astfel, un investitor obţine bani atât din vânzarea electricităţii produse, cât şi din certificatele verzi pe care le tranzacţionează pe piaţă, întrucât furnizorii de electricitate sunt obligaţi să le cumpere, în cote anuale anunţate de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Conform lui Mircea Cotoşman, era necesară aplicarea unor măsuri de susţinere a producerii energiei “verzi”, pentru a ne îndeplini obligaţiile asumate prin apartenenţa la Uniunea Europeană (UE). UE a aprobat un întreg program, denumit “20/20/20”, prin care statele membre trebuie să reducă, până în anul 2020, cu 20% emisiile de gaze cu efect de seră, să crească cu 20% eficienţa energetică, iar 20% din consumul de energie să fie din surse regenerabile.

„Schema de sprijin a este o obligaţie faţă de UE pentru atingerea ţintelor de energie regenerabilă. Am avut de ales între mai multe sisteme de încurajare a acestor investiţii”, a spus oficialul Ministerului Economiei.

2,5% creştere la factură

Potrivit calculelor ANRE, consumatorii de electricitate din România vor plăti circa 10,5 miliarde de euro în plus la facturi până în anul 2020, pentru sprijinirea investiţiilor în energii regenerabile. Schema de sprijin prin certificate verzi va fi aplicată până în 2021. Cel mai mare impact va fi resimţit în 2016-2017, când consumatorii ar putea ajunge să plătească pentru energie cu până la 30% mai mult.

Conform directorului în ANRE, Maria Mânicuţă, impactul în preţul electricităţii va fi, anul viitor, de circa 2,5%.

„Este posibil ca, faţă de preţul actual, anul viitor să vedem în preţurile la consumatorii reglementaţi o creştere de 2,5%, posibil chiar de la începutul anului”, a declarat Maria Manicuţă în cadrul Conferinţei FOCUS ENERGETIC.

Ea a explicat că, de la 1 noiembrie 2011, se poate aplica noua Ordonanţă privind promovarea energiei electrice din resurse regenerabile. ANRE face deja acreditarea producătorilor existenţi, care ar urma să beneficieze de certificatele verzi. De asemenea, oficialul ANRE a spus că Autoritatea a angajat doi consultanţi care să facă două studii de piaţă cu privire la impactul renunţării la tarifele reglementate pentru energia electrică şi gazele naturale. Ea a precizat că studiul despre energia electrică va fi finalizat în zilele următoare, iar pentru gazele naturale abia a fost ales consultantul.

Pe de altă parte, întrebat dacă autorităţile obligă investitorii în SRE să reinvestească o parte din profit în sectorul energetic românesc, Mircea Cotoşman a declarat că „nu se poate produce totul în România”.

„Offset cred că este cuvântul pe care toţi îl ocolim şi o pondere mai mare pentru produsele româneşti pentru realizarea acestor proiecte. Este în agendă un astfel de subiect, dar trebuie să luăm în calcul faptul că discutăm despre investitori care nu vin la profituri foarte mari, care sunt îngrădiţi în ceea ce priveşte profitabilitatea de legislaţia în vigoare. Să nu-i speriem, pentru că sunt nişte elemente pe care nu le putem elimina, chiar dacă ne dorim ca aceste companii să folosească echipamente locale pentru realizarea proiectelor”, a mai precizat Cotoşman.

„Este o chestiune de discutat (n.r. – modalitatea prin care statul român ar putea determina companiile care beneficiază de schema de sprijin să reinvestească o parte din profit în sectorul energetic românesc), este de explorat o astfel de posibilitate, dar cu mare băgare de seamă. Dacă dumneavoastră aţi investi într-o ţară, aţi lăsa acolo tot profitul? Cred că România trebuie să-şi câştige prin merit locul de contractor pentru acest tip de proiecte”, a precizat, la rândul său, Valentin Mircea, membru al plenului Consiliului Concurenţei.

La sfârşitul anului trecut, în România erau instalate unităţi eoliene de producţie a electricităţii de 462 MW, la sfârşitul acestui an ar putea ajunge la 1.000 MW şi s-ar putea dubla anul viitor, permiţând alimentarea cu electricitate a peste 7,7 milioane de consumatori.

Investiţii în reţele

Energia produsă din surse regenerabile trebuie preluată în sistemul energetic naţional. În funcţie de capacitatea de producere, Transelectrica şi distribuitorii (Electrica, CEZ, EON şi ENEL) trebuie să facă investiţii pentru preluarea energiei “verzi”. Astfel, Electrica are nevoie de investiţii de circa 200 milioane de euro, iar investiţiile pe care trebuie să le realizeze Transelectrica sunt de circa 500 milioane de euro.

“Electrica are nevoie de investiţii în valoare de circa 200 milioane de euro în perioada 2012 – 2014 pentru energie din surse regenerabile. Suma necesară pentru producerea de energie din surse eoliene este de 140 – 160 milioane de euro”, a declarat Dan Ţicu, director general adjunct al Electrica SA, la Conferinţaf FOCUS ENERGETIC.

Pe de altă parte, Octavian Lohan, director general adjunct la Transelectrica, a declarat că investiţiile companiei (evaluate la un maxim de 0,5 miliarde euro) ar fi necesare numai dacă s-ar concretiza toate proiectele “verzi” anunţate. Conform acestuia, există contracte semnate pentru preluarea în sistem a aproximativ 8.300 MW, iar pentru alţi 8.300 MW există aviz tehnic de racordare (ATR). Totuşi, având în vedere prognozele privind consumul de electricitate în România, în anul 2020, pentru a asigura 20% energie “verde” sunt necesari circa 6.000 MW instalaţi pentru producerea electricităţii din SRE.

“Noi nu avem încă cele 500 de milioane de euro, dar nu este o dramă, pentru că, din cei 16.000 de MW, nu vor fi produşi toţi, iar noi trebuie să fim atenţi şi să facem doar investiţiile prioritare”, a spus Octavian Lohan.

Pe de altă parte, Dumitru Federenciuc, şeful departamentului de Strategii al Electrica a declarat că, pentru acoperirea necesarului de certificate verzi, Electrica şi-a propus realizarea unor capacităţi de producţie din surse regenerabile: parcul eolian de 51 MW de la Chirnogeni (jud. Constanţa) şi cel de 45 MW de la Frumuşiţa – Ijdileni (jud. Galaţi).

La rândul său, Dana Duică, director executiv al Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană, a declarat că în lege sunt încă aspecte ce trebuie mai clar stabilite. De exemplu, proiectele mai mari de 125 MW au nevoie de aprobarea Bruxelles-ului, ceea ce îngreunează finalizarea proiectelor. De asemenea, eliminarea din textul legii a sintagmei “preluarea cu prioritate în sistemul energetic naţional a energiei produsă din SRE”, precum şi intenţia autorităţilor de a reduce numărul certificatelor verzi după anul 2014 pun probleme la finanţarea proiectelor.

Pe de altă parte, Gherghina Dida Vlădescu, reprezentant al Operatorului Pieţei de Energie Electrică din România (Opcom), pe platforma căruia se tranzacţionează certificatele verzi, a anunţat că, din anul 2005, capacităţile instalate pe SRE au crescut de circa 36 de ori. “În 2005 s-a produs energie verde în 19,5 MW, 18,59 MW în microhidrocentrale şi 0,9 MW pe fotovoltaice. În 2011, până la această dată, s-a produs energie în 732,87 MW, din care 90,6 MW în microhidrocentrale, 616 MW – eoliene, 25,25 MW – biomasă şi 1 MW – fotovoltaic“, a spus Gherghina Vlădescu. Astfel, dacă în anul 2005 s-au emis 7.608 certificate verzi, în 2011 s-au emis aproape 1,2 milioane de CV, din care s-au tranzacţionat circa 0,9 milioane CV. Conform Opcom, ANRE a stabilit pentru fiecare an cote de energie verde, dar, pentru că nu existau capacităţi instalate suficiente, cotele nu au fost atinse nicipdată. De exemplu, anul trecut trebuia atinsă o cotă de 8,3% din SRE, dar s-a realizat 1,56%, în acest an trebuia realizată o cotă de 10%, dar se preconizează 4,8%.

Minister al Energiei şi Schimbărilor Climatice

Dumitra Mereuţă, director în cadrul Hidroelectrica, a spus că investiţiile de mediu în cadrul companiei sunt extrem de importante, pentru a respecta legislaţia comunitară. Ea a dat ca exemplu Directiva “Apă”, prin care toate barajele trebuie astfel adaptate încât să nu împiedice migraţia peştilor. Pe de altă parte, obşinerea avizelor de mediu pentru hidrocentrala pe care compania o construieşte la Islaz au durat peste un an de zile.

La rândul său, Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România, a declarat că impactul ar putea fi semnificativ în preţul final al energiei determinat de condiţionalităţile de mediu (certificatele verzi, certificatele de drepturi de emisie, bonusul pentru cogenerarea de înaltă eficienţă).

De altfel, pentru a putea gestiona mai bine problemele legate de mediu şi de energie, la nivelul UE s-a adoptat un întreg pachet legislativ denumit “Energie – Scimbări climatice“. “Probabil că UE asta are în intenţie: să determine ca, la nivelul statelor membre, să apară ministere ale Energiei şi Schimbărilor climatice“, a mai spus Mircea Cotoşman.