Sectorul cărbunelui a primit subvenţii în valoare de 3,76 miliarde de lei în perioada 2005-2013, de aproape patru ori mai mari decât producătorii de energie regenerabilă, potrivit unui studiu realizat de compania de consultanţă Condole Partners pentru organizaţia non-guvernamentală de mediu Greenpeace.
“Pornind de la statistici ale Ministerului Economiei, estimăm că subvenţiile pentru 2005-2013 pentru industria cărbunelui se ridică la 3,76 miliarde de lei, comparativ cu doar 0,81 miliarde de lei pentru regenerabile“, a declarat Valentina Ivan, expert pe energie în cadrul Condole Partners, una dintre autorii studiului.
Potrivit acesteia, din 1990 până acum, industria cărbunelui a primit subvenţii în valoare de 15 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 2,3% din PIB-ul ţării într-un an.
“Considerăm că producţia de energie din cărbune în condiţiile actuale din România nu este viabilă economic, întrucât preţurile de piaţă ale energiei depăşesc costul marginal al lignitului şi al huilei ale CE Oltenia şi CE Hunedoara doar câteva ore pe an. Drept urmare, aceşti producători ţin în funcţiune maximum o treime din capacitatea nominală şi au nevoie de subvenţii operaţionale pentru a rămâne în piaţă“, a mai arătat Valentina Ivan, transmite Agerpres.
Ea a amintit că, în plus, sectorul cărbunelui a primit subvenţii şi sub forma certificatelor de emisii de dioxid de carbon alocate gratuit.
“Estimăm că, în perioada 2008-2012, companiile care fac parte din CE Oltenia au primit, prin alocarea de certificate gratuite de emisii, o sumă între 300 de milioane de euro şi două miliarde de euro, dacă luăm în calcul un preţ minim al dioxidului de carbon de 4 euro pe tonă şi un preţ maxim de 30 de euro pe tonă“, a susţinut Ivan. De remarcat, deşi certificatele de drepturi de emisie se vând prin licitaţie, preţul acestora este, în prezent, de circa 5 euro/certificat, după ce, la începutul anului, ajusese la aproximativ 2,5 euro/certificat.
Autorii studiului amintesc că industria cărbunelui primeşte şi bonusuri de cogenerare de înaltă eficienţă.
“Estimăm că valoarea acestui sprijin se ridică la aproximativ 110 milioane de lei pe an şi este posibil să crească, având în vedere tendinţa de scădere a preţurilor la energie şi creşterea costurilor variabile cauzată de probabila creştere a preţului la emisiile de dioxid de carbon, după anul 2020“, se mai arată în raport.
La capitolul recomandări, autorii studiului au analizat trei scenarii pentru dezvoltarea sectorului energetic în România.
“Ne-am gândit ce am putea face de acum până în 2020. Deducem că cel mai economic scenariu este unul în care sprijinul pentru cărbune şi dependenţa de surse nucleare scade, în timp ce creşte ponderea regenerabilelor. Acest scenariu nu numai că minimizează factura la energie a economiei României, ci şi diminuează externalităţile asupra sistemului de sănătate şi asupra mediului şi stimulează investiţia într-un sector modern şi productiv al energiei“, a spus, la rândul său, Otilia Nuţu, expert în energie în cadrul Condole Parners, de asemenea unul dintre autorii studiului.
Rezerve la strategie
Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), Emil Calotă, consideră că noua strategie energetică a ţării nu va rezolva problemele din sector, în condiţiile în care se pune un accent foarte mare pe elementele cantitative, precum producţia de energie.
“Am rezerve că un asemenea document va pune ordine în sectorul energetic. Păcatul originar al strategiilor de până acum este că suntem preocupaţi de producţia de energie, de elementele cantitative. Vorbim de noi reactoare, de noi capacităţi, tot adăugăm, fără a ne întreba ce facem cu ele“, a spus Calotă, prezent la o conferinţă pe tema costurilor din industria cărbunelui.
“România trebuie să se concentreze pe trei domenii, fără de care discutăm degeaba investiţii importante: în primul rând, mă refer la dezvoltarea reţelei de transport, apoi la capacităţile de interconectare. România poate juca doar dacă devine integrată în piaţa regională, apoi în piaţa europeană sau extra-europeană, apropo de cablul submarin. Al treilea domeniu unde trebuie să investim este stocarea de energie. Acum tehnologiile sunt cam scumpe, dar trebuie luate în calcul. Avem aici, spre exemplu, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa, dar mai sunt şi altele. De asemenea, nu trebuie să uităm nici eficienţa energetică“, a explicat Calotă.
El a mai spus că dezvoltarea sectorului cărbunelui trebuie să continue, în condiţiile în care un lucru foarte important este producţia de energie termică.
“În ceea ce priveşte producţia de energie pe cărbune, noi uităm de energia termică. Ea justifică cogenerarea de înaltă eficienţă. Din acest punct de vedere, bonusul de cogenerare de înaltă eficienţă reprezintă un ajutor operaţional, pentru ca aceste centrale să fie, la finele acestei etape, viabile economic. Nu avea ca scop să dăm premii, ci ca aceste centrale să ajungă să fie viabile într-o piaţă de energie liberă“, a adăugat vicepreşedintele ANRE.
Calotă a mai spus că, în prezent, se lucrează la modificarea cadrului legislativ privind producţia de energie termică.
“Poate vom face o lege specială pentru termoficare urbană. În plus, vrem să încurajăm energia în cogenerare pe biomasă şi biogaz, unde se produce în bandă şi se consumă local“, a susţinut el.
30% din energie pe bază de cărbune
Sectorul de cărbune va ocupa un loc important în strategia energetică a României, în condiţiile în care asigură, în prezent, circa 30% din producţia de energie electrică, a declarat, la rândul său, Karoly Borbely, secretar de stat în Departamentul pentru Energie.
“Sectorul de cărbune va ocupa un loc important în strategia energetică a României. Trebuie găsite soluţii ca acele companii care produc din cărbune să funcţioneze eficient. Minele care se vor închide primesc subvenţii pentru care Comisia Europeană şi-a dat acordul. Este un subiect delicat, extrem de greu, dar vom găsi soluţii“, a spus Borbely.
Potrivit acestuia, investiţiile în acest sector trebuie să continue, altfel vor exista probleme de ordin social.
“Trebuie să avem în vedere că 30% din mixul energetic este format din cărbune. Trebuie să găsim investiţii şi pentru cei care lucrează în acest sector, altfel vor fi probleme sociale. Nu trebuie să privim strategia energetică doar din punct de vedere economic, ci şi social, în condiţiile în care Guvernul are o strategie foarte clară de păstrare a locurilor de muncă“, a completat el.
Borbely a mai spus că proiectul strategiei energetice a ţării va fi lansat în dezbatere publică până la finele lunii septembrie.
“În ultimul timp au fost la noi foarte multe companii şi investitori care vor să participe la strategia energetică, vor să investească în acest sector. România trebuie să profite de această situaţie. Criza din Ucraina nu ne afectează negativ absolut deloc, suntem o ţară aproape în totalitate independentă energetic. La nivelul UE, România este a treia ţară independentă energetic, după Danemarca şi Estonia, ceea ce ne conferă un cadru extrem de privilegiat. Avem 20.000-21.000 de MW de capacitate instalată şi consumăm 7.000 de MW, astfel că provocarea cea mai mare este interconectarea cu ţările vecine“, a adăugat secretarul de stat.
