O nouă variantă a strategiei energetice a României va fi analizată la finalul lunii iulie 2012, a declarat secretarul de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), Rodin Traicu, la Forumul Regional al Energiei pentru Europa Centrală şi de Est – FOREN 2012.
“Nu ştiam că ultima strategie energetică este realizată după datele din 2006. În colegiul Ministerului Economiei s-a dispus întocmirea strategiei energetice, în primă formă urmând să fie analizată la finalul lunii iulie 2012. Principiile strategiei de care discutăm sunt cele care au fost prezentate în strategia energetică a USL, a Guvernului ţării. Ele vor fi analizate în date concrete pe de-o parte şi, pe de altă parte, vor ţine cont de actele normative aprobate şi cele în curs de avizare – adoptare, chiar dacă unele din ele s-ar putea să intre spre aprobare în sesiunea parlamentară de toamnă. Cadrul legislativ, obiectivele de atins şi cadrul organizatoric se vor constitui ca elemente principale ale strategiei în actualul act de guvernare”, a afirmat Rodin Traicu.
Pe de altă parte, directorul general în cadrul MECMA, Alexandru Săndulescu, a precizat că, până în prezent, variantele strategiei energetice nu au fost aprobate, deoarece s-au opus ONG-urile, care au solicitat păstrarea zonelor protejate.
“Noi avem întotdeauna o strategie în sertar pe care o analizăm. Trebuie să integrăm datele de anul trecut, noile reglementări şi să începem o dezbatere publică. Dezbaterile urmează să fie agitate, pentru că urmează alegerile. Pe strategia aprobată de Guvern în 2007 nu avem aprobare de mediu, pentru că tot timpul apare un ONG care se opune în legatură cu zonele protejate. Chiar dacă noi vom fi gata şi vom lansa în dezbatere un document, nu înseamnă că imediat va fi aprobat. Aprobarea poate fi un proces de lungă durată. Nu vă puneţi speranţe că strategia va modifica radical ce se întâmplă în zona energiei. În sectorul energiei regenerabile, niciun investitor nu a aşteptat strategia ca să dezvolte parcuri eoliene. Strategia este un fel de ţintă”, a spus Săndulescu.
Supracapacitate energetică
Planul Naţional de Investiţii (PNI) în sectorul energetic ar putea conduce la realizarea unei supracapacităţi instalate în sistem, de circa 2.700 MW la nivelul anul 2020, ceea ce pune la îndoială oportunitatea realizării unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, a declarat, în nume propriu, Valeriu Binig (consultant al companiei Deloitte), la Forumul Regional al Energiei pentru Europa Centrală şi de Est – FOREN 2012. Împreună cu Anton Vlădescu, cei doi au realizat un studiu privind problemele sectorului energetic.
“Pe lângă riscurile majore de realizare datorită incertitudinilor de asigurare a finanţării, Planul Naţional de Investiţii în sectorul energetic ar putea conduce la realizarea unei supracapacităţi instalate în sistem de circa 2.700 MW la nivelul anul 2020, ceea ce ridică alte semne de întrebare asupra eficienţei acestui program cu termen de realizare în 2020. De asemenea, această supracapacitate ce ar putea exista la începutul etapei 2021 – 2025 ridică semne de întrebare asupra oportunităţii realizării la acea dată a unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă”, potrivit analizei realizate de cei doi.
De asemenea, PNI nu asigură scheme de finanţare a investiţiilor companiilor de stat. “Acest aspect ridică serioase semne de întrebare asupra şanselor reale de realizare a PNI în companiile de stat, care au demonstrat până acum imposibilitatea atragerii capitalului privat pentru finanţarea proiectelor lor şi şi-au atins limita de credibilitate”, a precizat Valeriu Binig.
Totalul investiţiilor în capacităţi aparţinând societăţilor de stat, subordonate Ministerului Economiei, va fi de 4,35 miliarde euro, conform analizei celor doi. Investiţia totală în PNI până în anul 2020 se ridică la 7,725 miliarde euro. Planul de investiţii presupune obligativitatea scoaterii din funcţiune a unor grupuri vechi şi neeconomice reprezentând 20% din puterea cuprinsă în program.
Conform PNI, până în 2015 se va instala o putere nouă de 1.210 MW, inclusiv reabilitarea CTE Turceni. În perioada 2016 – 2020 se vor instala alţi 5.730 MW, din care 1.300 MW reprezintă reabilitări de grupuri de 330 MW pe lignit la Rovinari, Turceni şi Craiova.
Probleme la Transelectrica
“Recent încheiata ofertă publică secundară, care a mai scos din mâinile statului un nou pachet de acţiuni Transelectrica, nu a întărit în niciun fel accesibilitatea fondurilor pentru dezvoltare; din contră, a slăbit şi mai mult capacitatea societăţii de a atrage finanţări pentru proiectele de investiţii pe termen lung. Mai mult, modelul actual de reglementare bazat pe împrumuturi şi rambursarea lor pe baza unui tarif crescut doar la punerea în funcţiune a investiţiei va duce la imposibilitatea atragerii de noi credite”, a afirmat Valeriu Binig.
Potrivit analizei realizate privind priorităţile pentru Strategia energetică a României, Transelectrica nu va reuşi să implementeze în timp necesar proiecte de investiţii în linii noi.
“În mod evident, în prezentul cadru legislativ şi de reglementare, Transelectrica nu va reuşi să implementeze în timp necesar proiecte de investiţii în linii noi, care ar fi impuse de noua configuraţie a parcului de generare din România”, se menţionează în document.
Planul de perspectivă pentru reţeaua naţională de transport din stategia energetică a Românei presupune o sarcină “uriaşă” pentru Transelectrica, a adăugat Binig.
“În viziunea autorilor strategiei, principala provocare pentru sistemul electro-energetic românesc la ora actuală este reprezentată de regândirea şi implementarea unui plan de perspectivă pentru reţeaua de transport, care să acomodeze penetrarea capacităţilor de producţie necontrolabile din SE ţării. Dacă regândirea se poate baza pe rularea unor scenarii cu puteri mult mărite instalate în special în Dobrogea, implementarea unui astfel de plan este o sarcină uriaşă pentru întreaga societate românească, nu numai pentru Transelectrica”, este menţionat în document.
Potrivit analizei realizate de Anton Vlădescu şi Valeriu Binig, este necesară o reformă a cadrului de reglementare pentru acest proces investiţional, care să includă recunoaşterea timpurie a investiţiilor în derulare, precum şi contribuţia altor factori – stat, utilizatorii de reţea – la acest efort investiţional.
“Redirecţionarea profitului în alte activităţi desfăşurate de Transelectrica şi atent reglementate şi monitorizate de ANRE poate fi o soluţie. Este aplicată şi în alte ţări”, se precizează în analiză.
Romgaz neconvenţional
Romgaz a descoperit gaze neconvenţionale, inclusiv gaze de şist, în perimetrele din Transilvania, pentru care va demara operaţiuni de explorare în vederea analizelor privind capacitatea acestora de a fi rentabile comercial, în perioada următoare urmând să utilizeze tehnologii noi de exploatare şi explorare, a declarat şeful direcţiei de dezvoltare a Romgaz, Radu Gheorghe, la Forumul Regional al Energiei pentru Europa Centrală şi de Est – FOREN 2012.
“Romgaz produce gaze din roci dure, compacte, cu conţinut de argilă. În anii trecuţi nu eram siguri că în perimetrele din Transilvania sunt gaze neconvenţionale, precum shale gas – gaz de şist, sau gaz de cărbune. Au fost 20 de sonde şi am obţinut rezultate de la un sfert din ele. Tehnologia de atunci poate fi updatată acum. Se poate spune că am produs gaze neconvenţionale accidental până în prezent, iar acum vom testa cu sonde noi. Suntem în fază de reevaluare atât la gazele convenţionale, cât şi la cele neconvenţionale. Suntem în faza de explorare”, a afirmat Radu Gheorghe.
“În Transilvania aveam informaţii că există rezerve de tight gas – gaze neconvenţionale – care pot fi aduse în piaţă. În urma campaniei din anii 1994 – 1995 făcută de Romgaz într-o serie de zăcăminte în Transilvania, am avut rezultate foarte bune pentru o serie de zăcăminte din câteva câmpuri importante. Pentru acestea s-a făcut fracturare hidraulică cu gel, iar, acum, constatăm că sondele respective produc debite şi la ora actuală. Analiza seismică 3D făcută în ultimii trei ani a arătat că Romgaz are din nou rezultate la zona de mare adâncime, de 3.000 de metri”, a precizat directorul tehnic al companiei.
Potrivit acestuia, Romgaz deţine trei perimetre de explorare în Transilvania şi opt în total, în România. “Deocamdată nu putem estima cantităţi, suntem în faza de explorare”, a adăugat Radu Gheorghe.
România dispune de capacităţi de înmagazinare a gazelor de circa 100 miliarde metri cubi, în prezent, capacitatea de depozitare fiind de circa 3 miliarde mc.
62 de dolari mia de metri cubi de gaz
Conform lui Radu Gheorghe, controversata tehnologie de fracturare hidraulică (care presupune injectarea unor cantităţi enorme de apă cu nisip şi anumiţi compuşi chimici la mari adâncimi pentru a străpunge structurile în care sunt blocate gazele şi pentru a le elibera) este utilizată deja în România. „Acest proces este folosit în România de 60 de ani şi este absolut necesar pentru exploatarea acestor gaze de şist. Tot acest scandal este întreţinut de cineva”, a mai spus Gheorghe.
Totodată, reprezentanţii gigantului american Chevron, care au patru perimetre în România (Bârlad, Vama Veche, Costineşti şi Adamclisi) unde fac lucrări de explorare în vederea identificării gazelor de şist, spun că dezvoltarea acestei resurse ar putea schimba regulile jocului chiar la nivel european, nu doar în România, în contextul în care un sfert din necesarul de consum este asigurat de importurile ruseşti.
„Acum, în SUA, preţul gazelor a ajuns la 62 de dolari pe mia de metri cubi, dar România importă gaze ruseşti la 500 de dolari pe mia de metri cubi”, a spus Thomas Holst, directorul general al Chevron România.
În prezent, consumul de gaze din România este asigurat în proporţie de 70-80% de cei doi mari producători interni, Petrom şi Romgaz, restul fiind importat din Rusia, prin intermediari agreaţi de gigantul Gazprom.
Producţia de gaze ar putea reintra pe o pantă ascendentă, după ani buni de scădere, dacă România va începe exploatarea gazelor neconvenţionale şi a rezervelor din Marea Neagră, astfel că, în 2020, producţia internă ar putea asigura în totalitate consumul, renunţându-se la importurile din Rusia.
Specialişti în domeniul energetic, reprezentanţi ai companiilor din sector din peste 30 de ţări au participat la cea de a 11-a ediţie a Forumului Regional al Energiei pentru Europa Centrală şi de Est – FOREN, eveniment organizat de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR – CME), în perioada 17 – 21 iunie 2012, la Neptun Olimp.
La forum au fost prezenţi circa 200 de specialişti, reprezentanţi ai autorităţilor din România şi ai instituţiilor de cercetare şi de învăţământ în domeniu, care au susţinut aproximativ 300 de lucrări pe subiectele de actualitate ce vizează sectorul energetic.
Derulat pe tema “Politici şi strategii energetice naţionale şi regionale. Securitatea alimentării”, forumul a cuprins cinci sesiuni de comunicări ştiinţifice, 13 evenimente adiacente, 18 mese rotunde, precum şi o expoziţie internaţională cu peste 70 de standuri.
În cadrul sesiunilor au fost analizate subiecte precum viitorul gazelor naturale în balanţa energetică naţională şi în regiune, securitatea aprovizionării cu energie, strategiile naţionale în context european, energia nucleară, atragerea investitorilor.
CME are misiunea de a promova furnizarea şi utilizarea durabilă a energiei, este prezentă în 93 de ţări şi reprezintă 3.000 de organizaţii membre – guverne, industrie şi instituţii specializate.
