Strategia energetică a României pentru perioada 2011 – 2035 ar putea intra într-o primă lectură în şedinţă de Guvern peste o lună, a declarat secretarul de stat în Ministerul Economiei, Karoly Borbely, la conferinţa Mediafax Talks About Energy.
Reamintim, una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă sectorul energetic, în special cel pe cărbune, o reprezintă conformarea la normele europene de mediu. În prezent, producătorii care poluează (de exemplu termocentralele) primesc gratuit certificate de drepturi de emisie de gaze cu efect de seră (practic, aproape pentru fiecare megawatt de electricitate se acordă un certificat). Din anul 2013, certificatele de emisie vor putea fi achiziţionate doar în urma unor licitaţii. Se preconizează că un astfel de ecrtificat va costa între 40 şi 60 de euro. În prezent, cel mai ieftin curent produs de o termocentrală costă între 35 şi 50 euro/MWh. Preţul certificatelor de emisie va dubla, practic, costul electricităţii acestor termocentrale. Există, însă, o posibiliate ca termocentralele să primescă cel puţin o parte din certificate gratuit şi după 2013: existenţa unui Plan Naţional de Investiţii, care să cuprindă investiţiile şi sursele de finanţare în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră produse de termocentrale, astfel încât, până în anul 2020, acestea să ajungă la anumiţi parametri. La ultima conferinţă Focus Energetic, autorităţile au declarat că acest Plan Naţional de Investiţii nu poate fi elaborat în lipsa unei strategii energetice naţionale.
„Strategia energetică 2011 – 2035 este în continuare în dezbatere publică. O vom mai lăsa în dezbatere o săptămână sau două şi ar putea fi aprobată apoi de Guvern. Într-o lună putem să luăm în calcul că strategia va intra într-o primă citire în şedinţa de Guvern”, a afirmat Karoly Borbely.
O nouă problemă care este pe cale să apară şi care ar putea amâna aprobarea strategiei (şi, în consecinţă, Planul Naţional de Investiţii) se referă la restructurarea sistemului energetic naţional. Conform strategiei aflată în dezbatere publică, producţia de energie va fi reorganizată în doi campioni naţionali, Electra şi Hidroenergetica. Pe de altă parte, autorităţile, conform acordului cu Fondul Monetar Internaţional, vor crea două complexuri energetice, Oltenia şi Hunedoara, ceea ce înseamnă renunţarea la Electra şi Hidroenergetica. În plus, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) nu a modificat hotărârea privind înfiinţarea campionilor naţionali. Astfel, prin amânări succesive, România riscă să piardă miliarde de euro, pentru că este posibil să nu aibă finalizat la timp Planul Naţional de Investiţii.
Karoly Borbely a mai spus că o prioritate a autorităţilor este atragerea fondurilor private în energie, subliniind că finanţarea proiectelor continuă să fie o problemă. „România are multe discuţii cu investitori pentru atragerea fondurilor private din energie. Finanţarea este însă o problemă, deşi băncile spun că au bani şi aşteaptă proiecte. Cu toate acestea, este greu să obţii finanţare”, a precizat Borbely.
Trebuie ruptă pisica
Influenţa politicului în conducerea companiilor de stat trebuie eliminată printr-o decizie politică, a mai spus Karoly Borbely, referindu-se la selectarea de manageri privaţi la o serie de societăţi. „Există discuţii foarte serioase la nivelul Guvernului pe tema managementului privat. Trebuie ruptă pisica într-o zi şi separat politicul de companiile de stat. (…) Este o decizie politică”, a afirmat Borbely.
El a adăugat că aceste portofolii vor putea fi ocupate atât de manageri străini, cât şi români, iar selectarea acestora va fi făcută pe baza legislaţiei, iar, dacă „se poate”, aceştia să fie dintre cei mai buni. Borbely nu a prezentat o listă cu societăţile de stat la care autorităţile intenţionează să numească management privat.
„În scurt timp vom da Guvernului variantele din care trebuie să alegem, cu criterii de selectare a managerilor privaţi. (…) Va fi o listă foarte bine definită, în scurt o vom face publică, după ce va fi aprobată de Guvern. Acest subiect este o prioritate pentru Guvern”, a continuat Borbely.
Şeful Direcţiei de energie din Ministerul Economiei şi Mediului de Afaceri (MECMA), Alexandru Săndulescu, a afirmat, recent, că Banca Mondială a sugerat autorităţilor să angajeze firme de head hunting, care să stabilească liste cu potenţiale persoane pentru funcţii de conducere pe criterii profesionale, iar primele companii din sectorul energetic deţinute de stat vor avea management privat până la finele anului.
Borbely a precizat că Ministerul Economiei va lua în considerare recomandarea Băncii Mondiale, dar decizia aparţine Guvernului. „Vom lua în considerare recomandarea Băncii Mondiale în privinţa firmei de head hunting, dar decizia este a Guvernului”, a spus secretarul de stat.
El a adăugat că unul dintre motivele pentru care Guvernul a luat decizia numirii de management privat la societăţile de stat a fost necesarul mare de investiţii în sectorul energetic. „Aproximativ 70% dintre investitorii străini care vin aici sunt interesaţi de sectorul energetic, unii vor să cumpere companii româneşti. Avem nevoie de sume foarte mari pe termen scurt şi mediu, iar acesta este unul dintre moivele pentru care Guvernul a luat decizia de a demara procedurile de selectare a managementului privat”, a spus Borbely. „De asemenea, atât Banca Mondială, cât şi sectorul privat reproşează de multe ori Guvernului că implicarea politiciului este mai mare decât se doreşte în companiile de stat. Niciodată Banca Mondială nu ne spune ce trebuie să facem. Ne indică direcţia, iar recomandarea Fondului Monetar Internaţional este ca implicarea statului să fie cât mai redusă, de aici ideea de management privat”, a mai spus Borbely.
