Viitoarea strategie din domeniul energiei va fi centrată pe conceptul de securitate energetică şi ar putea fi finalizată în septembrie sau octombrie, potrivit ministrului de resort, Andrei Gerea.
„Punctul central al viitoarei strategii energetice este securitatea energetică. (…) Acesta este ţelul nostru. Vrem să desenăm strategia energetică în jurul acestui concept. (…) Nu doar noi să avem suficient, dar să putem oferi securitate şi celor din jurul nostru. Vedeţi ce se întâmplă în jur. Nu ştim încotro ne îndreptăm. România trebuie să îşi ia în serios rolul de a oferi securitate, nu militară, ci energetică în regiune”, a declarat Gerea.
El a adăugat că ar fi fost de preferat ca înaintea strategiei energetice să fie finalizată cea de reindustrializare a României.
„Strategia energetică va fi gata prin septembrie-octombrie. Era bine dacă aveam finalizată strategia de reindustrializare, dar nu avem o idee finalizată”, a continuat el.
„Pentru a atrage noi investiţii în sectorul energetic, România trebuie să asigure existenţa unei pieţe stabile, previzibile şi transparente, prin strategii şi politici publice şi înlăturarea unor potenţiale bariere în atragerea investitorilor. Considerăm că necesarul de investiţii în sectorul energetic românesc este, pentru perioada 2015-2035, de aproximativ 100 miliarde de euro”, se arată în proiectul de strategie energetică pus în decembrie în dezbatere publică de Departamentul pentru Energie.
Documentul prezintă starea actuală a sistemului energetic naţional, obiectivele propuse pentru perioada 2015-2035 şi angajamentele asumate de România faţă de Comisia Europeană.
În sectorul gazelor, proiectul menţionează că România dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est, cu rezerve sigure de aproximativ 150 miliarde metri cubi şi cu rezerve geologice de 615 miliarde metri cubi. Consumul anual al României este de circa 14 miliarde metri cubi, iar producţia naţională este de 11 miliarde metri cubi.
La o producţie medie anuală de 11 miliarde de metri cubi şi în condiţiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rată de înlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, se poate aprecia că rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 14 ani.
De asemenea, România dispune de rezerve sigure de ţiţei de 60 milioane de tone, precum şi de rezerve geologice de 2 miliarde de tone.
Marea majoritate a resurselor geologice şi a rezervelor sigure identificate până în prezent este localizată onshore şi doar 4% în zona platformei continentale a Mării Negre. La producţia medie anuală din ultimii ani (4,2 milioane tone) şi în condiţiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% şi o rată de înlocuire de 5% pentru rezervele de ţiţei şi condensat, se poate aprecia că rezervele actuale de ţiţei ale României s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 23 de ani.
„Pe termen scurt şi mediu, rezervele sigure de ţiţei se pot majora prin implementarea unor noi tehnologii care să conducă la creşterea gradului de recuperare în zăcămintele existente, iar, pe termen mediu şi lung, prin implementarea proiectelor pentru explorarea zonelor de adâncime (sub 3.000 m), a zonelor cu geologie complicată în domeniul onshore şi a zonelor offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei de apă adâncă”, se spune în proiect.
Sectorul producţiei de electricitate înregistrează un excedent de capacităţi, pe fondul crizei financiare şi a contractării economiei din ultimii ani, cele mai afectate fiind unităţile pe cărbune.
„Transformarea sectorului energetic trebuie să fie susţinută în deceniul următor prin investiţii semnificative, în principal, în eficienţă energetică, noi capacităţi energetice de producţie, transport şi distribuţie, precum şi în retehnologizarea şi creşterea gradului de eficienţă a celor existente. Implementarea acestor investiţii este necesar a fi abordată în mod corespunzător de către autorităţile statului şi companiile energetice din România”, potrivit proiectului de strategie.
Chiar dacă România dispune de mai multe surse de producţie a electricităţii, cele mai multe dintre acestea şi-au depăşit durata tehnică de viaţă, fiind neeconomice şi poluante. Aproximativ 30% din capacităţile de producţie au depăşit durata de 40 de ani de funcţionare, iar 25% au deja de 30 de ani.
În proiectul de strategie se mai arată că aproximativ 80% din grupurile termoenergetice au fost instalate în perioada 1970-1980 şi au depăşit durata de viaţă normată. Majoritatea capacităţilor sunt supradimensionate şi în proporţie de 80% sunt utilizate exclusiv pentru termoficare urbană.
Proiectul de strategie precizează că după 2015 România va avea deficit de capacităţi de producţie a electricităţii, care se va accentua după 2020-2025, în condiţiile în care Uniunea Europeană insistă pe reucerea emisiilor poluante. Pentru a preveni acest deficit, vor trebui construite noi unităţi de producţie.
Ministrul Energiei a precizat totodată că statul încearcă să salveze de la faliment complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara, aflate într-o situaţie dificilă.
„Suntem într-o situaţie ingrată. La Complexul Energetic Hunedoara este o nouă conducere, putem spune că şi un nou Consiliu de Aministraţie care sper să găsească soluţii. Eu sunt un pic optimist din fire, sper ca într-o lună să avem o linie, să salvăm aceste două entităţi esenţiale (complexurile Oltenia şi Hunedoara – n.r.) pentru sistemul energetic”, a spus Gerea, citat de Mediafax.
Potrivit acestuia, în cazul Complexului Energetic Oltenia Ministerul Energiei încearcă să „împuşte doi iepuri dintr-o lovitură”, respectiv adică să transfere minele de la Berbeşti către CET Govora.
„Încercăm să împuşcăm doi iepuri deodată, să vedem cum o anumită parte ineficientă poate căpăta valoare în altă zonă, adică minele de la Berbeşti să fuzioneze cu CET Govora, astel Complexul Energetic Oltenia scapă de presiunea mare legată de problema de personal. Aceste mine produc o pierdere apreciabilă, dar CET Govora va putea să asigure căldură la Oltchim şi la Râmnicu-Vâlcea, totul conform unui program stabilit de CET Govora şi Complexul Energetic Oltenia. La Complexul Energetic Oltenia rămân probleme de eficientizare, investiţii”, a spus Gerea.
„Putem identifica unele cauze pentru care Complexul Energetic Hunedoara este ineficient. Dar nu putem lua măsuri radicale fără o analiză serioasă privind posibilităţi de salvare. Este simplu să spui hai să le închidem, dar ce pui în loc?”, a continuat Gerea.
Totodată, el a afirmat că a transmis FMI că populaţia nu poate suporta o creştere abruptă a preţului gazelor naturale, aşa cum a cerut Fondul, şi că autorităţile române au propus ca viitoare majorare, mai mică decât cea solicitată de FMI,să aibă loc la 1 iunie sau 1 iulie.
„Legat de problema gazelor pentru populaţie, lucrurile sunt oarecum destul de clare. Noi am spus că populaţia nu poate suporta creşteri foarte mari şi imediate aşa cum ne-au fost solicitate. Am propus de la 1 iunie sau 1 iulie un preţ cu mult sub cel cerut de FMI, de la care nu cred că vom putea da înapoi, deci nu întrevăd nicio altă variantă de înţelegere în afară de cea propusă de noi deja”, a menţionat Gerea.
Preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, Niculae Havrileţ, spunea în urmă cu o săptămână că preţul gazelor naturale destinate consumului populaţiei ar putea creşte în acest an cu 7%, posibil de la 1 aprilie sau 1 iulie, în funcţie de decizia Guvernului de a anula sau nu decizia prin care a suspendat calendarul de liberalizare a preţului.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut Guvernului să crească de la 1 aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri) de la 53,3 lei MWh la 62 lei MWh.
Executivul a respins solicitarea, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie, iar astfel s-ar acumula noi datorii. Refuzul de a creşte preţul la gaze a fost unul dintre motivele pentru care nu a fost încheiată o nouă scrisoare de intenţie la acordul cu cu FMI.
Piaţa de gaze a fost liberalizată pentru companii în 1 ianuarie 2014, astfel că în prezent doar populaţia mai primeşte gaze la preţuri reglementate.
Sprijinul pentru regenerabile ar putea fi reintrodus
Guvernul român analizează posibilitatea modificării programului de sprijinire a energiilor regenerabile, după ce reducerile adoptate anul trecut au făcut neprofitabile multe proiecte solare și eoliene neprofitabile. Ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat că Guvernul discută cu companiile energetice și Autoritatea de reglementare despre o soluție care ar face „din nou profitabile” investițiile în energia regenerabilă.
„România nu este în situația în care să spună că și-a atins obiectivul de energie regenerabilă pe 2020. Trebuie să continuăm să investim în capacități pentru că putem exporta și obține bani”, a spus Andrei Gerea, fără a oferi detalii referitoare la modificările avute în vedere.
Anul trecut, România a urmat exemplul altor state din Europa, precum Spania, Franța, Italia și Marea Britanie, prin reducerea subvențiilor pentru energiile regenerabile. Intenția era evitarea supracompensării companiilor și limitarea majorărilor de prețuri pentru consumatori. În replică, o serie de companii precum Iberdrola SA și-au anulat planurile privind investițiile în noi parcuri eoliene și solare amplasate în România.
Prin reducerea la jumătate a numărului de certificate verzi acordate pentru fiecare megawat de energie electrică produs de parcurile eoliene, România a determinat companiile care au investit milioane de euro în noi capacități de generare să-și reconsidere investițiile.
„Nu suntem în situația unui scenariu pozitiv de afaceri și sper că acest lucru va fi soluționat în curând’, a declarat directorul CCEZ România, Martin Zmelik. ‘Nu spun că ne așteptăm ca Guvernul să revină la sprijinul din trecut dar avem nevoie de predictibilitate și nu avem acest lucru”, a adăugat Zmelik.
În primăvara anului trecut, grupul ceh de utilități CEZ a anunțat că analizează posibilitatea vânzării parcului său eolian cu o capacitate de 600 de megawați din România din cauza reducerii numărului de certificate verzi. Ulterior, CEZ a precizat că a revenit asupra planurilor sale renunțând la discuțiile pentru găsirea unui cumpărător.
Chiriţoiu: Producătorii neprofitabili trebuie închişi
La rândul său, preşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, afirmă că România trebuie să închidă până în 2018 toate capacităţile energetice neprofitabile, iar autorităţilor române le va fi dificil să convingă UE că nu încearcă să eludeze regulile, întrucât au o credibilitate redusă.
„Tot ce este neprofitabil trebuie să închidem până în 2018, anul limită până la care se pot acorda subvenţii”, a declarat Chiriţoiu.
El am menţionat pierderile de 1 miliard de euro înregistrate anul trecut de Complexul Energetic Hunedoara, care pot fi considerate ajutor de stat.
„Credibilitatea noastră este destul de redusă, trecutul nu ne avantajează deloc. Trebuie să convingem că soluţiile noastre au o logică economică şi nu sunt un mod de a eluda regulile lor. (…) Nu va fi uşor să-i convingem că avem nevoie de o capacitate care produce (electricitate – n.r.) la 300 şi ceva de lei, când preţul energiei este de 100 şi ceva de lei”, a adăugat Chiriţoiu.
