Greenpeace România şi Bankwatch România au dat în judecată Guvernul, cerând anularea unei hotărâri a Executivului prin care a fost aprobată exproprierea a peste 130 de gospodării din satul Runcurel, judeţul Gorj, potrivit unui comunicat al organizaţiilor de mediu. De remarcat, Guvernul a aprobat hotărârea după ce documentaţia pentru expropriere la exploatarea minieră Jilţ Nord, ce asigură cărbune pentru Complexul Energetic (CE) Oltenia (CEO) “a zăcut” 3 ani prin sertarele angajaţilor statului. Reamintim, tot în urma unei plângeri a Greenpeace, Garda Națională de Mediu a sancționat CE Oltenia pentru că a pus în funcțiune un bloc energetic care nu avea autorizație de mediu. Situația este puțin hilară, pentru că grupul enegetic a funcționat strict la cererea expresă a Dispeceratului Energetic Național, ca măsură extremă, pentru a nu lăsa populația în frig. Solicitarea a fost făcută de DEN în ianuarie 2016, în perioada în care România trecea printr-un ger năprasnic, iar restul instalațiilor nu putea asigura consumul intern de curent electric.
„Împreună cu 18 proprietari din satul Runcurel, judeţul Gorj, ameninţaţi de expropriere, cele două organizaţii de mediu au formulat ieri, 23 martie, o acţiune în instanţă pentru anularea HG 960/09.12.2015 privind aprobarea amplasamentului şi declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional “Deschiderea şi punerea în exploatare a carierei Jilţ Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit'”, se arată în comunicat.
Printre motivele acţiunii se numără incompatibilitatea proiectului cu strategia energetică naţională în vigoare, ajutorul ilegal de stat acordat unei societăţi comerciale, lipsa unei documentaţii de urbanism valabile pentru proiect, încălcarea acordului de mediu pentru extinderea carierei şi adoptarea hotărârii fără un proces real de consultare a publicului.
Greenpeace România consideră hotărârea în cauză un abuz din partea Guvernului şi a Complexului Energetic Oltenia (CEO) asupra locuitorilor din satul Runcurel.
„Acestora din urmă, aplicarea hotărârii ar urma să le încalce atât dreptul de proprietate, cât pe cel la demnitate – drepturi fundamentale, cuprinse în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Hotărârea emisă de Guvern la cererea companiei îi permite acesteia să ia proprietăţile localnicilor fără negociere. Acest lucru este posibil în baza statutului de utilitate publică pe care Hotărârea îl acordă proiectului minier. Compania va plăti proprietarilor de terenuri un preţ stabilit unilateral, prea mic pentru a le permite acestora din urmă refacerea unor gospodării similare în alte localităţi. În plus, CEO va plăti compensaţiile pentru expropriaţi din bugetul de stat, nu din fondurile proprii. Guvernul face, astfel, companiei un cadou de câteva milioane de euro din banii contribuabililor, inclusiv din banii locuitorilor expropriaţi”, se mai arată în comunicat.
Greenpeace România şi Bankwatch România au trimis Guvernului, în data de 25 ianuarie 2016, un memoriu semnat de o parte din locuitorii satului Runcurel, prin care aceştia îi cereau revocarea Hotărârii 960/2015.
„Exact o lună mai târziu, pe 25 februarie, memoriul localnicilor a primit un răspuns, însă nu de la premierul Dacian Cioloş – singurul în măsură să impună revocarea hotărârii – ci de la compania beneficiară, Complexul Energetic Oltenia. Compania menţiona că HG 960/2015 respectă Legea 255/2010 privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică şi – spre stupoarea locuitorilor din Runcurel – că populaţia a fost informată şi consultată”, a declarat Ionuţ Cepraga, coordonator de programe la Greenpeace.
Cele două organizaţii de mediu i-au solicitat premierului o întrevedere şi au transmis acestuia o petiţie semnată, până la acea dată, de peste 3.300 de români pentru revocarea hotărârii.
Conform unui comunicat al Executivului de la acel moment, a fost aprobată declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate în coridorul de expropriere al acestei lucrări de utilitate publică, precum și sumele necesare despăgubirii proprietarilor. Potrivit raportului de evaluare întocmit de către un expert autorizat, suma necesară despăgubirilor pentru exproprierea imobilelor cu o suprafață totală de 358,078 hectare este de 15,488 milioane de lei.
Fondurile necesare plății despăgubirilor sunt asigurate din bugetul alocat cu această destinație Ministerului Energiei pe anul 2015. Banii se virează de la bugetul Ministerului Energiei în cel mult 30 de zile de la data solicitării acestora, într-un cont bancar deschis pe numele Societății Complexul Energetic Oltenia S.A., la dispoziția proprietarilor de imobile, în vederea plății despăgubirilor acordate ca urmare a exproprierii. În vederea declanșării procedurii de expropriere sunt îndeplinite toate condițiile legale. “Măsurile luate astăzi de Guvern vor face posibilă continuarea activității carierei miniere Jilț Nord în vederea exploatării și valorificării raționale a zăcământului de lignit, securizarea unui număr de 775 de locuri de muncă și va contribui la dezvoltarea socio-economică a localităților din zona exploatării miniere cariera Jilț Nord”, se mai arăta în comunicat.
Cariera Jilț Nord aparține Sucursalei Divizia Minieră Târgu Jiu din cadrul CE Oltenia. Cariera minieră este situată în județul Gorj, pe teritoriul comunei Mătăsari, iar suprafața perimetrului minier al carierei Jilț este de 9,072 kilometri pătrați, suprafața ocupată fiind de 5,49 kilometri pătrați.
Complexul Energetic Oltenia are capital majoritar de stat, statul român deține peste 77% din acțiuni și se află sub autoritatea Ministerului Energiei.
