Start la Tarniţa

Procesul de atragere a investitorilor pentru construcţia hidrocentralei de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti va fi lansat în luna iunie, imediat după ce Guvernul va aproba un act normativ în acest sens, au anunţat reprezentanţii Hidroelectrica şi ai consultanţilor companiei în acest proces. Investitorii vor fi selectaţi la începutul anului viitor, iar semnarea contractului de execuţie lucrări este preconizată pentru semestrul II din 2012.

Potrivit lui Tudor Şerban, consilier personal al ministrului economiei, alegerea investitorilor pentru construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, un proiect care va necesita investiţii de peste un milliard de euro, ar trebui să fie realizată cu mai multă acurateţe, având în vedere plecarea celor trei investitori din proiectele reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, care reprezintă „o pată pentru Ministerul Economiei şi Nuclearelectrica”. „Sper ca alegerea investitorilor pentru construcţia Hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti să fie făcută cu mai multă acurateţe. Plecarea celor 3 investitori din proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este o pată pentru Ministerul Economiei şi pentru Nuclearelectrica, pentru că poate nu ne-am priceput la alegerea lor. Sper ca de data aceasta să avem o selecţie mai bună”, a afirmat Tudor Şerban.

De altfel, Valeriu Binig, director servicii de Consultanţă Financiară în cadrul Deloitte (liderul consultanţilor), a declarat că există propunerea ca, dacă vreo companie se va retrage din proiect, să plătească daune. De asemenea, a anunţat că, până în prezent, au fost primate peste 10 expresii de interes din partea unor investitori străini, printre care sunt şi chinezi.

„Noi am trimis informaţii către 150 de potenţiali investitori, până în prezent am primit peste 10 expresii de interes”, a spus el.

Compania de stat Hidroelectrica va fi acţionar majoritar, cu 51% din acţiuni, restul de 49% urmând să fie împărţit între investitorii interesaţi. “Deocamdată nu vă putem comunica câţi investitori vor fi selectaţi. Noi am făcut o propunere, urmează să vedem dacă guvernul este de acord cu ea”, a precizat Binig. Cel mai probabil, se va alege o variantă cu 4 – 5 investitori, fiecare urmând să aibe un număr egal de acţiuni.

„Pentru un proiect de acest gen, circa 20-30% din necesar va trebui acoperit de acţionari, iar restul din credite. Hidroelectrica are resursele financiare pentru a veni şi cu aport în numerar, iar, dacă e nevoie, putem apela şi la un credit”, a declarat Constantin Trihenea, directorul general al Hidroelectrica. Având în vedere că investiţia este evaluată la circa un miliard de euro, aportul în numerar al Hidroelectrica ar urma să ajungă la aproximativ 200 milioane de euro.

Hidrocentrala ar urma să aibe 4 grupuri energetice, de câte 250 MW fiecare. O variantă ar fi ca, până în anul 2017, să se realizeze două grupuri, iar finanţarea pentru restul grupurilor să se realizeze din energia vândută de primele două. Hidrocentrala, care urmează să fie finalizată în 2020, va fi folosită pentru serviciile de sistem şi de echilibrare a sistemului energetic naţional. Pe aceste pieţe se poate obţine şi cel mai mare preţ la energia electrică. Deocamdată, pentru piaţa de echilibrare există un preţ maxim, de 90 euro/MWh (dublu faţă de cel normal). Totuşi, se discută şi despre liberalizarea acestei pieţe, astfel încât să nu mai existe un preţ maxim, ci acesta să fie determinat de piaţă, în funcţie de cerere şi ofertă.

“Vârtelniţele” atacă profitul Hidroelectrica

„În lunile martie şi aprilie, a fost foarte greu de menţinut stabilitatea sistemului energetic naţional (SEN)”, a declarat Tudor Şerban, consilier al ministrului Economiei, Ion Ariton, şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Hidroelectrica. Mai exact, în SEN trebuie să intre tot atâta energie câtă se consumă, având în vedere că electricitatea nu se poate stoca. În plus, energia “verde”, din surse regenerabile, trebuie preluată în SEN cu prioritate. Ceea ce înseamnă că, atunci când bate vântul, “musai” se preia energia electrică produsă în centralele eoliene. Când vântul nu mai bate, dar se consumă energie în continuare, trebuie să fie cineva care să producă exact atâta electricitate câtă nu se mai produce în fermele eoliene.

“Dispecerul Energetic Naţional (DEN) a folosit foarte multă apă din lacurile de acumulare pentru echilibrarea sistemului, ceea ce a afectat în mod negativ profitul companiei. Dacă ar fi să le dau o notă celor de la DEN, ar fi 5,5-6”, a mai spus Tudor Şerban. El a precizat, totuşi, că, din punct de vedere tehnic, cei de la Dispeceratul Energetic Naţional, aflat la Transelectrica, nu au greşit cu nimic, deoarece ţinta lor este menţinerea stabilităţii şi siguranţei SEN, astfel încât acesta să nu cadă. Este o problemă, însă, când se consumă rezervele potenţiale şi “se mănâncă” profitul anumitor societăţi, a mai spus Tudor Şerban.

În prezent, în România sunt instalaţi 570 MW de energie eoliană, însă Transelectrica estimează intrarea în funcţiune a 3.000 MW până în 2015. Mai mult, deja există avize şi contracte pentru circa 11.000 MW eolieni.

Profitul Hidroelectrica  fost subiect de dezbatere între Tudor Şerban şi Constantin Trihenea. Şerban i-a reproşat lui Trihenea profitul mic, de 85 milioane de lei, bugetat pentru acest an. În 2010, compania a avut un profit brut de 390 milioane de lei, la o producţie de 19,5 TWh. „Va fi o performanţă să facem şi cei 85 milioane de lei profit”, a declarat Trihenea. Anul acesta, compania a prevăzut o producţie de 15,5 TWh.

Şerban a spus că premierul Emil Boc va fi supărat dacă Hidroelectrica nu va avea un profit mai mare, deoarece au fost planificate plăţi de salarii din profitul unor mari societăţi de stat. „Din profitul unor companii ca Hidroelectrica, Transgaz, Romgaz s-au planificat plăţi de salarii. Premierul Boc va fi supărat dacă Hidroelectrica nu va avea un profit mare, iar la rectificarea bugetară s-ar putea să li se spună mă «băieţi, ce faceţi?»”, a afirmat Şerban.