Speculaţiile unor furnizori duc preţul energiei la cer

“Unii furnizori denunță unilateral contractele pentru a profita de pe urma acestor niveluri record ale prețurilor, lăsând clienții fără serviciul de furnizare a energiei, pe care contau conform contractelor semnate”, se arată într-un comunicat de presă al companiei Enel România.

Reamintim, începând cu “gerul Bobotezei” (din 6 ianuarie), care a culminat în zilele de 9 şi 10 ianuarie cu codul portocaliu de ger, preţurile la energia electrică pe piaţa spot (Piaţa pentru Ziua Următoare – PZU) au atins, rând pe rând, cote nemaiîntâlnite, culminând sâmbătă, 28 ianuarie 2017, cu un preţ de 650 lei/MWh.

Conform site-ului Opcom, pe 6 ianuarie, cel mai mare preţ de vânzare a energiei pe PZU a fost de 281 lei/MWh, iar cel mai mic – de 40 lei/MWh. Pe 7 ianuarie s-a atins un preţ maxim de 306 lei/MWh (minim – 149,65 lei/MWh), iar pe 8 ianuarie – de 320 lei/MWh (minim – 142 lei/MWh). Un “declic” s-a produs pe 9 ianuarie, când a fost instituit codul portocaliu de ger, iar temperaturile au atins şi minime de -29 grade; în acea zi, preţul maxim pe PZU a ajuns la 378 lei/MWh (minim 172,97 lei/MWh), aproximativ la fel cu cel din 10 ianuarie (maxim 380 lei/MWh, minim 80 lei/MWh). În zilele de 11, 12, 13 şi 14 ianuarie, preţurile au crescut într-un ritm moderat (până la un maxim de 400 lei/MWh). Un al doilea “declic” a avut loc în jurul datei de 15 ianuarie. Reamintim, pe PZU, tranzacţiile au loc astăzi pentru ziua de mâine (ziua următoare). Astfel, pe data de 15 ianuarie, preţul de închidere pentru ziua următoare s-au închis la aproape 450 lei/MWh, iar de atunci a început o adevărată “sarabandă” a preţurilor, consemnându-se aproape zilnic maxime istorice: 21 ianuarie – 500 lei/MWh, 23 ianuarie – 579 lei/MWh (pe 23 ianuarie), 600 lei/MWh (pe 24 ianuarie), 650 lei/MWh (pe 28 ianuarie).

Potrivit Opcom, duminică, 15 ianuarie, şi luni, 23 ianuarie (zi nelucrătoare conform unei Hotărâri de Guvern), în România s-au înregistrat cele mai mari preţuri medii ale energiei din toată Europa (74,92 euro/MWh, respectiv 96,52 euro/MWh)! De asemenea, cele mai mari preţuri, de 600 lei/MWh şi 650 lei/MWh, s-au consemnat tot în zile nelucrătoare! Ceea ce este absolut ciudat, având în vedere că aceste zile sunt considerate “goluri de sarcină”, pentru că, în general, nu se lucrează în economie, iar consumul este mai mic. Cum cererea este mai mică, în consecinţă, şi preţul este mai mic. În România, această lege economică nu s-a mai aplicat!

ANRE nu ar trebui să recunoască aceste preţuri

O altă “ciudăţenie” pe piaţa românească se referă la cantitatea de energie cerută pe PZU. Potrivit unor raportări ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în ianuarie 2016 s-a livrat în sistemul energetic naţional o cantitate de 5,64 MWh, iar la export – aproape 0,9 TWh. Astfel, necesarul de producţie s-a apropiat de 6,5 TWh. Opcom a anunţat că, pe pieţele la termen administrate, OTC şi PBBC, s-au tranzacţionat anul trecut, pentru luna ianuarie 2017, circa 6 TWh, la care se adaugă o cantitate de 0,8 TWh tranzacţionaţi pe Piaţa Centralizată pentru Serviciul Universal (pentru consumatorii casnici). Astfel, deşi cantitatea cumpărată se apropie de 7 TWh, mult peste consumul lunii ianuarie 2016, pe PZU s-au tranzacţionat în luna ianuarie 2017 circa 3,3 TWh!

Nimeni nu înţelege pentru ce mai aveau nevoie furnizorii şi traderii de peste 3 TWh de energie, având în vedere că acea cantitate de aproape 7 TWh satisfăcea pe de-a-ntregul cererea!

Oricum, toată lumea “arată cu degetul” spre traderi şi furnizori. Aceştia sunt acuzaţi, în cel mai fericit caz, că “nu se pricep” la astfel de afaceri, că, în loc să cumpere din timp, prin contracte la termen, la care preţul mediu a ajuns la circa 168 lei/MWh pentru luna ianuarie 2017, au aşteptat să achiziţioneze din PZU. Iar această aşteptare i-a costat! Preţurile au ajuns şi la 650 lei/MWh. Practic, participanţii la piaţă au avut o poziţionare greşită. Mai mult, chiar şi în această perioadă, furnizorii şi traderii au la dispoziţie şi alte platforme: de exmplu OTC la zi sau PCCB – NC la săptămână. Cu toate acestea, furnizorii şi traderii nu au apelat şi la aceste instrumente, preferând, în continuare, PZU.

S-a creat, astfel, “o foame” de energie artificială, pentru echilibrarea poziţiilor comerciale ale participanţilor la piaţă, nu pentru echilibrarea consumurilor.

În cel mai rău caz, traderii şi furnizorii au fost acuzaţi de practici incorecte. Acuzaţiile merg până la aceea că aceştia au creat această criză energetică artificială pentru a câştiga mai mult. Mulţi dintre furnizori au contracte încheiate cu consumatorii finali în care preţul este determinat printr-o formulă în care este inclus preţul din PZU, la care se adaugă un anumit procent, ce reprezintă profitul. Pentru a-şi creşte profitul, furnizorii au făcut în aşa fel încât să crească preţul pe PZU. În sprijinul acestei acuzaţii se vine cu argumentul că vânzătorii de energie au cerut preţuri mai mici, în timp ce cumpărătorii au propus preţuri din ce în ce mai mari. Unii furnizori au depus oferte de cumpărare şi la un preţ de 2.000 lei/MWh! Ceea ce, până la urmă, denotă un comportament speculativ.

În fine, unii furnizori au denunţat contractele încheiate cu consumatorii la preţuri de circa 170 lei/MWh, pentru a vinde energia astfel “eliberată” pe PZU, la preţuri de 500 – 600 lei/MWh sau chiar la export, la preţuri care au ajuns şi la 250 – 300 euro/MWh!

Pe de altă parte, nici producătorii nu sunt scutiţi de suspiciuni! Cum energia electrică nu se poate stoca, ceea ce se produce trebuie să se şi consume. Sau, altminteri spus, când creşte consumul, trebuie pornite grupuri energetice, iar când scade consumul, acestea trebuie oprite, pentru a păstra echilibrul sistemului energetic. Pe Piaţa de Echilibrare (PE), administrată de transelectrica, este cel mai mare preţ al energiei. Conform legislaţiei în vigoare, pe Piaţa de Echilibrare preţul poate ajunge la maximum 450 lei/MWh peste preţul din PZU. Astfel, cel mai mare preţ ar fi putut să fie 1.100 lei/MWh (650 lei/MWh pe PZU la care se adaugă 450 lei). Şi se pare că a fost atins. Dar, Piaţa de Echilibrare, care ar trebui să fie de circa 2%-5% din consum, a ajuns în România la aproximativ 14% – 17% şi asta pentru că producătorii şi-au dus energia pe Piaţa de Echilibrare, mult mai profitabilă decât oricare altă piaţă administrată de Opcom (PZU, OTC, PCCB etc.)!

Reamintim, în ceea ce priveşte consumatorii casnici, aceştia sunt protejaţi de ANRE. Deşi piaţa pentru aceştia s-a deschis în proporţie de 80%, Componenta de piaţă concurenţială (CPC) este avizată de către ANRE. Iar, având în vedere speculaţiile ce par că au cuprins piaţa de energie electrică, ANRE nu ar trebui să recunoască aceste preţuri în tariful pentru populaţie!

Transparenţă la export

O altă problemă o reprezintă exportul de energie. În toată perioada extrem de geroasă, exporturile au fost, în medie, de 1.500 MWh/h, cu un maxim de 1.866 MWh pe 16 ianuarie, la ora 18.10. Dar, potrivit legislaţiei în vigoare, producătorii nu pot exporta direct, pentru că nu pot încheia contracte bilaterale directe. Astfel, doar traderii au fost cei care au beneficiat de preţurile mai bune la export.

De altfel, ANRE a demarat un proces de consultare publică pentru a elabora un ordin, astfel încât aceste contracte să devină publice. Potrivit proiectului de ordin, participanţii la piaţă sunt obligaţi să transmită Opcom informaţiile aferente contractelor de import şi export (respectiv cantităţile de energie şi preţurile), atât pentru contractele ce se vor încheia în viitor, cât şi pentru cele aflate în derulare la data intrării în vigoare a ordinului.

La rândul său, Opcom trebuie să publice pe site-ul propriu informaţiile primite de la participanţii la piaţă, în maximum o zi lucrătoare de la data primirii acestora.

Suspiciuni de la Opcom

Ca răspuns la ceea ce se întâmplă în piaţă, reprezentanţii ANRE şi ai Consiliului Concurenţei au anunţat că analizează două tranzacţii cu energie încheiate pe bursa de profil Opcom, suspecte că ar fi încălcat legislaţia.

Operatorul pieţei de energie electrică, Opcom, a transmis Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE) şi Consiliului Concurenţei informaţii privind unele practici ale participanţilor la piaţă, care ar fi putut distorsiona concurenţa, precum înţelegeri prealabile între jucători, a declarat directorul general al Opcom, Victor Ionescu, transmite Agerpres.

Victor Ionescu a precizat că nu a primit vreo solicitare din partea celor două instituţii pentru furnizarea de informaţii în acest sens.

„ANRE oricum deţine toate informaţiile pe care le avem şi noi referitoare la preţuri şi oferte. Ei pot face aceste investigaţii fără să solicite informaţii de la Opcom”, a afirmat el.

Şeful bursei de energie a arătat că au existat suspiciuni privind anumite practici ale participanţilor la piaţă pe care le-a transmis în trecut la ANRE şi la Consiliul Concurenţei, însă a susţinut că nu ştie dacă ancheta celor două instituţii vizează informaţiile primite de la Opcom.

Este vorba despre „suspiciuni care ţin de comportamentul participanţilor în diverse medii de tranzacţionare, pe care noi le-am sugerat, dar acestea fac parte din activităţile noastre de monitorizare, în aşa fel încât, prin modificări ulterioare ale reglementărilor, să îmbunătăţim atât concurenţa, cât şi transparenţa”, a mai spus Ionescu.

El a oferit câteva exemple în acest sens, printre care majorarea numărului de participanţi eligibili la o tranzacţie de pe platforma OTC (Over the Counter), dar şi informaţii primite întâmplător, care au creat suspiciunea unei înţelegeri prealabile între jucători.

„Un alt exemplu este vizavi de tranzacţiile care pot fi efectuate la deschiderea sau la închiderea unei sesiuni de tranzacţionare, periodicitatea cu care se conectează, când se conectează, ce urmăresc câteodată, acestea sunt lucruri pe care le investigăm în permanenţă şi le transmitem concluziile noastre, urmând ca ANRE să ia măsurile respective. Întâmplarea a făcut să primim în corespondenţa noastră şi alte informaţii decât cele care trebuiau transmise către noi şi de aici s-a născut în mintea noastră o suspiciune de înţelegere prealabilă şi atunci am trimis aceste informaţii şi la ANRE şi la Consiliul Concurenţei”, a adăugat directorul general al Opcom.

„ANRE este în discuţii în acest moment cu Consiliul Concurenţei pentru a analiza aceste tranzacţii. Preşedintele ANRE a luat legătura cu cei de la Consiliul Concurenţei pentru ca, împreună, să desfăşurăm o investigaţie în legătură cu aceste contracte”, au spus oficialii reglementatorului.

La rândul lor, oficialii Consiliului Concurenţei au confirmat că participă, alături de ANRE, la analiza acestor informaţii.

ANRE a demarat ancheta în urma unei sesizări potrivit căreia contractele ar fi fost încheiate la un preţ mai mare decât ar fi normal.

„Dacă Opcom, care este operatorul pieţei, ne sesizează şi el alte tranzacţii suspecte, cu siguranţă şi acolo vom începe controlul, investigaţia”, au precizat reprezentanţii ANRE.

Aceştia au refuzat să precizeze care sunt tranzacţiile şi companiile anchetate.

“Este o investigaţie în curs şi nu putem da nume. Este vorba de tranzacţii încheiate şi pe PZU”, au subliniat oficialii autorităţii.

„Sunt doar suspiciuni momentan. Nu avem nicio confirmare. Bursa este liberă şi acolo se întâlneşte cererea cu oferta, din acest motiv avem nevoie de ajutorul Consiliului Concurenţei”, au adăugat aceştia.

Probleme şi la regenerabili

“Prețurile sunt la cele mai mari niveluri înregistrate în ultimele decenii, sistemul este aproape de limita de funcționare, iar unii furnizori denunță unilateral contractele pentru a profita de pe urma acestor niveluri record ale prețurilor, lăsând clienții fără serviciul de furnizare a energiei, pe care contau conform contractelor semnate. (…) Trebuie să folosim acest prilej pentru a învăta din experiența actuală și pentru a ne asigura că suntem pregătiți pentru astfel de condiții de piață dificile. Cadrul de reglementare trebuie să încurajeze proiectele pe termen lung, nu comportamentul speculativ. Dacă este răsplătit comportamentul corect, piața va deveni cu adevărat competitivă, asigurând prețuri și contracte corecte tuturor clienților. Pe de altă parte, descurajarea acțiunilor speculative, care urmăresc obținerea de avantaje pe termen scurt, a practicilor incorecte și lipsite de responsabilitate, este esențială pentru protejarea intereselor tuturor părților implicate: clienți, furnizori de servicii și instituțiile implicate”, se arată într-un comunicat al Enel România.

“Lecția pe care o putem învăța din această situație este importanța unui cadru de reglementare predictibil și cu o viziune pe termen lung. Această lecție este deosebit de importantă pentru abordarea problemelor urgente ale sectorului energiei, printre care se numără și situația sectorului energiilor regenerabile. Și în acest caz este nevoie de o soluție echilibrată, care să ia în calcul toți producătorii și toate tipurile de tehnologii de producție, în beneficiul tuturor clienților, indiferent de mărimea lor, pentru a preveni o criză iminentă. În săptămânile trecute, marcate de condiții de vreme severă, energia eoliană s-a dovedit o sursă de încredere, ajutând la acoperirea vârfului de consum și având un efect benefic, de moderare a prețurilor pe piață. Cu toate acestea, producătorii de energie eoliană se regăsesc într-o situație disperată, ca urmare a modificărilor cu efecte negative aduse schemei de sprijin. Dacă dorim să încurajăm cu adevărat stabilitatea și siguranța pe termen lung ale sectorului energetic, o soluție pentru sectorul energiilor regenerabile trebuie implementată cât mai curând – mai ales că proiectul de ordonanță de urgență vizând noua schemă de sprijin a fost deja avizat de către Comisia Europeană”, se mai arată în comunicatul Enel.

Totuşi, pe piețele bilaterale pentru certificate verzi (CV) administrate de Opcom (Piața Centralizată a Contractelor Bilaterale de Certificate Verzi – PCCBCV și Piața Contractelor Bilaterale de Certificate Verzi încheiate prin Negociere Directă – PCBCV – ND) s-au tranzacţionat, anul trecut, aproape 240 milioane de certificate, unele dintre acestea pentru perioade care ajung până în anul 2032 (când Legea 220/2008 îşi încetează efectele) sau chiar 2036.

Cele mai multe certificate verzi s-au vândut anul trecut în luna decembrie (170,19 milioane certificate). În aceeași lună ar fi trebuit modificată legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie.

Producerea de energie din surse regenerabile este susținută, conform Legii 220/2008, prin certificate verzi și cote de consum. Certificatul Verde (CV) reprezintă o formă de susținere și atestă o cantitate de 1 MWh de energie electrică produs din surse regenerabile de energie și livrat în Sistemul Energetic Național. Un CV se poate tranzacţiona la preţuri între 27 şi 55 euro. Sistemul de cote obligatorii reprezintă un alt mecanism de promovare a producerii de energie verde, prin achiziția de către furnizori a unui număr de certificate verzi corespunzător cotelor obligatorii de energie electrică produsă din aceste surse, impuse prin lege. Cota obligatorie anuală de certificate verzi pentru 2017 a fost stabilită de Guvern, la propunerea ANRE, la 8,3% din consumul final brut de energie.

Reprezentanții asociațiilor din sectorul producției de energie din surse regenerabile au atras atenția, în repetate rânduri, că piața de certificate verzi este în colaps pe fondul unei cote redusă anual, arătând că, anul trecut, surplusul de certificate era de circa 8 milioane CV.