Capitalizarea urgentă a Eximbank cu un miliard de euro pentru lansarea unor linii de creditare pentru susţinerea companiilor şi relaxarea fiscală a IMM-urilor sunt două dintre soluţiile propuse de experţii Golden Mind&Spirit pentru încurajarea exporturilor.
Potrivit unei analize a Golden Mind & Spirit, capitalizarea Eximbank cu un miliard de euro este necesară pentru lansarea unor linii de creditare, în vederea sprijinirii companiilor exportatoare, pentru ca acestea să-şi poată susţine activitatea între efectuarea comenzii şi încasarea de plăţi.
O altă măsură utilă pentru încurajarea exporturilor în cazul IMM -urilor este relaxarea fiscală. Astfel, dacă orice IMM care exportă o marfă produsă în România ar avea reduse la jumătate taxele şi impozitele aferente activităţii respective, accentul s-ar muta de pe importuri pe exporturi, potrivit calculelor Golden Mind&Spirit.
“Încurajarea exporturilor este o necesitate în acest moment în care există riscul reintrării în recesiune, iar motorul pe care l-ar constitui pentru economia românească creşterea exporturilor nu poate fi înlocuit de nicio altă măsură”, afirmă experţii Golden Mind&Spirit.
Pe de altă parte, analiza Golden Mind&Spirit arată că Bucureştiul şi judeţele Ilfov şi Constanţa ocupă primele locuri într-un top al celor mai mari deficite comerciale, în timp ce Argeşul, Oltul şi Timişul se remarcă în topul celor mai mari excedente comerciale.
Cele mai harnice judeţe din punctul de vedere al comerţului exterior au fost cele care sunt mai puternic industrializate.
Bucureştiul, Ilfovul, Timişul, Clujul, Constanţa, Prahova, dar şi Argeşul sau Bihorul au avut exporturi şi importuri de ordinul miliardelor de euro. La polul opus, cu cea mai slabă activitate de comerţ exterior (sub 100 de milioane de euro) se regăsesc judeţe cu un grad de industrializare mai redus, cum ar fi Gorj sau Mehedinţi. În acest context, experţii Golden Mind&Spirit atrag atenţia asupra efectelor negative ale importurilor excesive, care duc la scăderea producţiei autohtone, implicit la şomaj şi la consecinţe sociale şi economice nedorite.
Cele mai recente date centralizate de Institutul Naţional de Statistică arată că, în primele zece luni din 2011, cele mai multe judeţe cu deficit comercial extern se regăseau în Moldova şi în centrul ţării, ca şi în zonele de graniţă.
Potrivit unei hărţi a comerţului exterior al României, întocmită de Golden Mind&Spirit, cele mai mari excedente comerciale – situaţii favorabile în care exporturile depăşesc importurile – se regăsesc în judeţele: Argeş, cu un plus de peste 1,2 miliarde de euro, Olt (+523 milioane de euro) şi Timiş (+342 miliarde de euro).
La polul opus, cele mai mari deficite comerciale – situaţii nefavorabile, în care importurile depăşesc exporturile – se întâlnesc în Bucureşti, cu un decalaj de peste şapte miliarde de euro, Ilfov (aproape două miliarde de euro) şi Constanţa (828 de milioane de euro).
Cel mai mic deficit comercial a fost înregistrat în Cluj, cu doar 7,5 milioane de euro.
Cele mai mari exporturi au fost livrate din Bucureşti (6,2 miliarde de euro), Argeş (3,7 miliarde de euro), Constanţa (1,9 miliarde de euro), Bihor (1,8 miliarde de euro) şi Braşov (1,5 miliarde de euro), la polul opus situându-se judeţul Gorj (sub 50 de milioane de euro).
Cele mai mari importuri au fost aduse în Bucureşti (13 miliarde de euro), Ilfov (3 miliarde de euro), Constanţa (2,7 miliarde de euro) şi Cluj (1,8 miliarde de euro), în timp ce cele mai mici importuri au fost consemnate în Gorj (45,2 milioane de euro).
