Una dintre cele mai eficiente soluţii de a reduce factura atât la energie termică, cât şi la energie electrică, o reprezintă cogenerarea şi, mai aplicat, cogenerarea la locul de consum, aşa-numita microcogenerare. Soluţia poate fi aplicată cu succes nu numai în şcoli, grădiniţe, spitale, hoteluri, bazine de înot, clădiri de birouri, blocuri de locuinţe, dar şi în sere. Astfel, fermierii ar putea să producă legume tot timpul anului, la prețuri competitive, iar supermarketurile n-ar mai avea probleme în a se aproviziona cu marfă românească!
Scopul principal al unei centrale de microcogenerare îl reprezintă reducerea costurilor cu energia (la caldură şi electricitate) prin producerea simultană de energie electrică şi termică reducând, în consecinţă, cantitatea de electricitate şi apă caldă şi căldură cumparate de la reţea.
Sistemele de microcogenerare folosesc, cel mai adesea, gazul natural drept combustibil, dar există și sisteme de microcogenerare care utilizează GPL-ul, brichetele/peleţii/brichetele din biomasă.
Costul de producere simultană a electricităţii, apei calde şi căldurii se reduce la jumătate faţă de varianta clasică (aceea de a cumpăra electricitatea de la un furnizor şi de a produce căldură într-o centrală termică sau de a o cumpăra de la “radeţi”), având în vedere că “megawattul” la gaze naturale este de circa 2,5 – 3,5 ori mai ieftin decât cel electric (n.r. – preţul energiei electrice la populaţie este de aproximativ 0,45 lei/kWh sau 450 lei/MWh, iar la gaze naturale: circa 0,14 lei/kWh sau 140 lei/MWh). Economia provine din faptul că, în preţul energiei electrice sunt cuprinse tarifele de transport şi distribuţie, marja de furnizare, iar factura are încorporate diferite taxe, precum cea de cogenerare de înaltă eficienţă, certificatele verzi, acciza, TVA-ul aplicat la toate acestea. Cum producţia de electricitate se face la locul de consum, din factură dispar circa jumătate din toate aceste taxe. Gazele naturale conţin mult mai puţine taxe.
În consecință, producând energie electrică din gazul care nu conține tarife conexe prețului energiei din gaz, rezultă o energie (electrică și termică) la un preț cu aproximativ 50% mai ieftin decât varianta “electricitatea de la rețea şi de la centrala termică sau de la “radeţi”.
În prezent, astfel de sisteme sunt utilizate în special pentru clădiri mai mari, precum cele de birouri, şcoli, grădiniţe, spitale, dar şi pentru încălzirea serele de legume, flori etc.
În România, soluţii de acest tip sunt promovate de compania Valeg. “Avem mai multe sisteme deja implementate în aproape toată ţara: un sistem de microcogenerare cu puterea instalată de 20 kWel/40 kWth, instalat la un centrul spa, Dynamic Spa din Caransebeş, care funcţionează din august 2013, adică are peste 30.000 ore de funcţionare, un sistem cu puterea instalată de 2 x 33 kWel/72kWth instalat la hotelul City Plaza din Cluj-Napoca, care funcţionează din septembrie 2014, un sistem cu puterea instalată de 20 kWel/40 kWth instalat la Universitatea Gh. Asachi din Iaşi, un altul, cu puterea instalată de 48 kWel/87 kWth, livrat la Grand Hotel Balvanyos (Covasna). Avem sisteme de diferite dimensiuni puse în funcțiune la Olăneşti, la Turda etc.”, a declarat, pentru Focus-Energetic.ro, Gheorghe Ţucu, Managing Director Valeg.
Un astfel de sistem are preţuri variabile, în funcţie de mărime, dar şi de lucrările ce trebuie efectuate. De exemplu, cel mai scump echipament a fost livrat de Valeg la Balvanyos (Covasna) şi a costat circa 125.000 de euro. “Deşi, la prima vedere, un astfel de sistem nu pare ieftin, costurile se recuperează în 3-4 ani, numai din diferenţa la factura de energie electrică, termică şi gaze naturale”, a completat Gheorghe Ţucu.
De exemplu, achiziția a 33 kWel/72 kWth în varianta clasică (energie electrică de la un furnizor şi producerea de energie termică într-o centrală “de apartament”) ar costa circa 27 lei/oră. La producerea simultană de energie electrică şi termică, a acelorași cantități de energie (33 kWel/72 kWth), utilizând un sistem de microcogenerare, costul ar fi de aproximativ 11 lei/oră. Astfel, într-un an de zile, factura s-ar diminua cu aproximativ 28.000 euro.
“S-au făcut estimări pentru instalarea unor astfel de sisteme în blocurile de locuinţe. Pentru o scară cu 10 – 12 etaje, ar trebui un echipament de aproximativ 10 kWel/20 kWth, iar preţul ar ajunge la circa 25.000-30.000 de euro, care s-ar recupera în 3-4 ani. De altfel, discută, în prezent, cu unii dezvoltatori pentru implementarea unor astfel de soluţii. Pe de altă parte, credem că astfel de echipamente ar putea fi folosite cu succes în sere. Fermierii ar putea avea producţie de legume, flori, etc., tot timpul anului, ar putea livra constat hipermarketurilor, toată lumea ar avea de câştigat! De aceea, “atacăm” şi această zonă în acest moment, a mai spus Gheorghe Ţucu.
Reamintim, Ministerul Agriculturii acordă o subvenţie de 3.000 euro anual unui beneficiar, pentru producţia de tomate în extrasezon.
