Ca la fiecare început de an, Institutul Național de Statistică (INS) modifică ponderile diferitelor bunuri și servicii pentru a putea calcula inflația. Potrivit noilor ponderi, românii au început să o ducă ceva mai bine! Mănâncă mai multă carne, mai multe legume proaspete, dar și mai multă pâine. Sau, cel puțin, așa se întâmpla acum doi ani!
Metodologia Eurostat (biroul de statistică al Uniunii Europene) se aplică și în România, de către Institutul Național de Statistică. Mai exact, într-un an se colectează date (ancheta bugetelor de familie), în anul următor se prelucrează și abia apoi sunt utilizate aceste date pentru calculul inflației. Potrivit anchetei, se stabilește cât cheltuie o familie pentru fiecare produs sau serviciu în parte. Ponderea totală luată în calcul de INS este de 10.000 de puncte. Ar fi ca și cum o familie are 10.000 de lei. Din această sumă, 3.302 de lei cheltuie pentru alimente, 4938 lei cheltuie pentru mărfuri nealimentare, iar 1.760 lei pentru servicii. De fapt, toate aceste cifre sunt ponderile pe care le au aceste grupe în cheltuielile unei familii, ponderi luate în calcul la stabilirea inflației (n.r. – indicele prețurilor de consum, IPC) din anul 2022. În cadrul fiecărei grupe sunt defalcate cheltuielile și ponderile fiecărui tip de bun sau serviciu.
În anul 2022, ponderile s-au modificat față de anul 2021. Anul acesta, cele mai mari ponderi le au carnea și preparatele din carne (832 puncte), energia electrică, gazele și încălzire (826 puncte) și carburanții (803 puncte).
De remarcat, ponderea produselor de morărit și panificație a crescut la 535 puncte față de 515 puncte în 2021. Ponderea legumelor a crescut, la rândul ei, de la 332 la 342 puncte, a fructelor – de la 206 la 239, a lactatelor – de la 478, la 509 puncte, precum și a cărnii – de la 737, la 832 puncte. A crescut și ponderea articolelor de igienă și cosmetică (de la 264, la 286 de puncte), a articolelor medicale (de la 401, la 498 puncte) și a medicamentelor (de la 313, la 376 puncte). A scăzut, în schimb, ponderea cartofilor, de la 59, la 54 de puncte. A rămas aproape identică ponderea energiei electrice, gazelor și încălzirii centrale (826 puncte în 2022, față de 825 puncte în 2021). Cel mai mult a crescut ponderea țigărilor (705 puncte, de la 656 puncte în 2021). Pe de altă parte, cel mai mult a scăzut ponderea carburanților (803 azi, față de 875 în 2021), a cheltuielilor cu cinematografe, teatre, muzee, turism și învățământ (practic, s-a înjumătățit, de la 188 puncte în 2021, la 90 puncte în 2022) și a cheltuielilor în restaurante și cafenele (de la 201 puncte în 2021, la 103 în prezent).
La o primă vedere, pare că românii mănâncă mai bine, se îngrijesc mai bine (și ”cosmetic”, și din punct de vedere al sănătății), dar nu se mai distrează (nu mai merg la restaurant, cinematograf sau în vacanță).
Toate acestea au o explicație destul de simplă: ancheta bugetelor de familie s-a făcut în anul 2020, prelucrarea datelor s-a făcut în 2021, iar ponderile obținute se utilizează în 2022. Reamintim, aceasta este metodologia utilizată în toată Europa și, de altfel, în întreaga lume. Astfel, este firesc ca în anul 2020, an pandemic, cu lockdown timp de 2 luni și restricții extraordinare, românii să fi mers mult mai puțin în restaurante și cafenele, teatrele și cinematografele au fost închise, la fel și hotelurile și pensiunile (adică s-a făcut mult mai puțin turism), de aceea și ponderile acestor cheltuieli s-au înjumătățit! Iar ponderea carburanților a scăzut pentru că, stând sau muncind acasă, n-au mai luat mașinile să meargă la serviciu. Așa că nici n-au mai consumat benzină și motorină! Cel mai probabil, ponderea țigărilor a crescut pentru că, stând acasă, românii au fumat mai mult. Iar ponderea energiei a crescut tot pentru că, stând acasă, au consumat mai mult curentului electric.
Sigur, anul acesta cheltuielile românilor sunt cu totul altele, doar dacă ne gândim cât s-au scumpit energia electrică, gazele naturale și carburanții! Dar toate aceste lucruri le vom vedea abia în ponderile din anul 2024! După metodologie! Și, practic, ar fi imposibil să se ia în calculul pe anul acesta cheltuielile din anul acesta!
8,35% în luna ianuarie 2022
Gazele naturale, uleiul comestibil, cartofii şi combustibilii s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, în timp ce, comparativ cu luna precedentă, cele mai mari creşteri de preţuri au fost înregistrate la transportul aerian, gaze şi energie termică, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică.
În intervalul ianuarie 2021 – ianuarie 2022, preţurile la gaze naturale au urcat cu 60,99%, la uleiul comestibil – cu 25,76%, la cartofi – cu 25,67 şi la combustibili – cu 24,45%. La capitolul mărfuri alimentare, în afară de cartofi şi ulei, creşteri mari au mai fost înregistrate şi la ulei, slănină, grăsimi (+ 23,87%) şi mălai (+ 17,02%).
Comparativ cu luna anterioară (decembrie 2021), făina s-a scumpit în ianuarie 2022 cu 3,15%, produsele de morărit cu 3,08%, mălaiul cu 2,99% şi alte legume şi conserve din legume cu 2,95%. Singurele care s-au ieftinit au fost citricele şi alte fructe meridionale (- 1,09%). Per total, comparativ cu decembrie 2021, preţurile mărfurilor alimentare s-au majorat, în medie, cu 1,15%.
La categoria mărfuri nealimentare, în ultimul an, creşteri mari au fost consemnate, în afară de gaze naturale şi combustibili, la energia termică (+ 21,58%). Potrivit INS, preţurile la energia electrică au scăzut în perioada ianuarie 2021 – ianuarie 2022 cu 2,16%.
Faţă de luna anterioară, gazele s-au scumpit în ianuarie 2022 cu 6,22%, energia termică – cu 6,39%, iar combustibilii cu – 3,59%. Creşterea medie a preţurilor faţă de decembrie 2021 a fost la acest capitol de 1,73%.
În cazul serviciilor, cele mai mari creşteri anuale au fost consemnate la serviciile poştale (+ 22,51%) şi la cele de apă, canal, salubritate (+ 12%). În raport cu luna anterioară, cele mai mari majorări de tarife au fost înregistrate în ianuarie 2022 la serviciile de transport aerian (+19,86%), apă, canal şi salubritate (+ 4,37%) şi transport interurban (+ 2,23%). În medie, preţurile la servicii s-au majorat comparativ cu decembrie 2021 cu 1,37%.
Rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,35% în luna ianuarie 2022, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,18%, cele alimentare cu 7,24%, iar serviciile cu 5,66%.
În ceea ce priveşte preţurile la energia electrică şi la gazele naturale, INS explică faptul că „pentru a comensura evoluţia preţurilor privind energia electrică pentru consumatorii casnici, începând din luna ianuarie 2021, se calculează o medie ponderată a tarifelor pentru ofertele concurenţiale şi cele pentru serviciul universal. La stabilirea structurii pieţei de energie electrică s-au utilizat datele furnizate de A.N.R.E şi de furnizorii de ultimă instanţă”. De asemenea, de la 1 noiembrie 2021 a intrat în vigoare Legea nr. 259/2021 pentru aprobarea OUG 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022, iar prevederile Legii au fost evaluate în conformitate cu principiile ce stau la baza colectării şi calculării preţurilor şi tarifelor lunare pentru produsele şi serviciile ce intră în componenţa consumului populaţiei. Astfel, din luna noiembrie 2021, ţinând seama de prevederile OUG 118/2021, cu modificările şi completările ulterioare, pe perioada sezonului rece 2021-2022 (1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022), la calculul indicilor preţurilor de consum pentru energie electrică şi gaze naturale, se parcurg următoarele etape: calcularea tarifelor lunare compensate şi plafonate pentru energie electrică şi gaze naturale, pentru eşantionul de contracte reprezentative din nomenclatorul IPC; determinarea proporţiei consumului cumulat aferent consumatorilor casnici ce se încadrează în tranşele de consum lunar, în conformitate cu prevederile OUG nr.118/2021, pentru energie electrică şi gaze naturale, pe baza informaţiilor transmise de ANRE şi de furnizorii de ultimă instanţă; calcularea mediei tarifelor compensate/plafonate şi necompensate, ponderate cu proporţia consumului compensat, respectiv necompensat, în total consum casnic aferent lunii de calcul, pentru energie electrică şi gaze naturale.
„Preţurile de consum în luna ianuarie 2022, comparativ cu luna decembrie 2021, au crescut cu 1,5%. Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2021 este 8,4%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (ianuarie 2022 – februarie 2021) faţă de precedentele 12 luni (ianuarie 2021 – februarie 2020) este 5,5%”, se mai arată în comunicatul INS.
Reamintim, Banca Națională a României (BNR) prognozează o inflaţie de 11,2% la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei publicat la finele săptămânii trecute.
„Traiectoria prognozată a ratei anuale a inflaţiei IPC este influenţată substanţial de evoluţia viitoare a preţurilor produselor energetice, grevată de incertitudini majore. Prognoza actuală presupune o accelerare a inflaţiei în luna aprilie 2022, la expirarea perioadei de aplicare a măsurilor de plafonare şi compensare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie, conform prevederilor legislaţiei în vigoare la data publicării prezentului Raport. Ulterior, rata anuală a inflaţiei va decelera gradual până în trimestrul I 2023, respectiv abrupt în luna aprilie 2023, pe fondul unui amplu efect de bază favorabil. Valorile proiectate sunt de 9,6% în luna decembrie 2022, respectiv 3,2% în decembrie 2023, cu o contribuţie directă semnificativă, de 6,3 puncte procentuale, a dinamicii preţurilor bunurilor energetice (combustibili, energie electrică, gaze naturale) pentru sfârşitul acestui an”, se spune în raport.
