Preţul aurului a scăzut sub 1.500 dolari uncia, ceea ce pare să indice o revenire a economiei mondiale. Aurul, care face faţă cu brio recesiunii mondiale, devine „o plasă de siguranţă” pentru cei care deţin depozite bancare sau pentru investitorii care urmăresc, în perioadele de criză, mai mult securizarea portofoliilor împotriva pierderilor decât anumite randamente. Investitorii privesc aurul drept cea mai sigură alternativă la valutele instabile şi la acţiunile supuse unor oscilaţii majore, fiind o valoare de refugiu. În majoritatea cazurilor, aurul îi ajută pe investitori nu numai să-şi pună la adapost mijloacele financiare, dar să le şi sporească. De remarcat, de la înfiinţarea Federal Reserve (banca centrală a Statelor Unite), în 1913, dolarul a pierdut mai mult de 100% din puterea sa de cumpărare, în vreme ce aurul şi-a multiplicat-o de peste 50 de ori. Acest fapt constituie o mărturie impresionantă cu privire la capacitatea aurului de a-şi prezerva puterea de cumpărare. Cum aurul, de la aproape 2000 dolari uncia a ajuns la sub 1.500, se pare că investitorii cred că actuala criză economică va fi depăşită.
Cotaţia unciei de aur a coborât luni la cel mai scăzut nivel din luna martie 2011, iar investitorii şi-au redus expunerea pe materii prime după ce încetinirea economiei chineze a tras un semnal de alarmă cu privire la economia globală, transmite Reuters, preluat de Agerpres.
Pe piaţa spot, uncia de aur a coborât până la 1.384,69 dolari, depăşind pragul suport de 1.400 de dolari. Astfel, în prezent, preţul unciei de aur este cu aproape 28% sub nivelul record de 1.920,30 dolari, înregistrat în luna septembrie 2011.
Şi alte metale preţioase au fost cuprinse de această tendinţă descrescătoare, preţul argintului coborând cu 10%. De asemenea, barilul de ţiţei Brent a coborât până la 101 de dolari, cea mai scăzută valoare din ultimele nouă luni, şi ameninţă să coboare sub pragul de 100 de dolari.
Economia chineză a crescut cu doar 7,7% în primul trimestru, sub aşteptările pieţelor, care mizau pe un avans de 8% şi la o revenire a celei de a doua economii mondiale, care anul trecut a înregistrat cel mai mic ritm de creştere din ultimii 13 ani.
Preţul aurului este deja sub presiune de pe urma informaţiilor potrivit cărora Ciprul ar fi convenit în acordul cu zona euro să vândă aur din rezervele băncii centrale pentru a obţine fondurile necesare restructurării băncilor. Potrivit unei estimări a Comisiei Europene, Ciprul va fi nevoit să vândă o parte din rezervele sale de aur pentru a strânge 400 milioane de euro. Deşi cantitatea de aur ce ar urma să fie vândută de Cipru nu este mare, alte state îndatorate din zona euro, precum Italia şi Portugalia, ar putea să fie supuse la presiuni pentru a vinde şi ele o parte din rezervele lor de aur.
“Intrăm într-o fază de lichidare a poziţiilor long de către investitorii ETF şi de vânzare în lipsă din partea fondurilor speculative, perioadă care va continua în viitorul apropiat”, a declarat Ole Hansen, senior manager la Saxo Bank.
“Ceea ce vedem acum pe piaţa aurului este o vânzare de panică, alimentată de semnalele venite de la Fed, potrivit cărora ar putea reduce relaxarea cantitativă. În plus, într-un mediu în care nu există inflaţie, există un stimulent puternic să ieşi de pe piaţa aurului”, a declarat analistul UBS Wealth Management, Dominic Schnider.
Preţul metalelor industriale a scăzut şi el, cuprul a coborât până la 7.085 de dolari tona, cea mai scăzută valoare din ultimul an, iar aluminiul a atins cea mai scăzută valoare din ultimii trei ani. Zahărul, cafeaua şi cacao au fost singurele materii prime care nu au fost afectate de scăderea de luni.
Creşte interesul pentru artă
Pe de altă parte, alţi analişti sunt de părere că, pe fondul incertitudinii economice, interesul investitorilor migrează de la acțiuni şi obligațiuni spre active fixe, iar cererea pe piața obiectelor de artă creşte. În acest context, la nivel global se conturează un nou palier de servicii profesionale, axat pe consultanța financiară în domeniul artei. Concluzia aparține celui de-al doilea raport Art & Finance 2013, publicat recent de firma membră Deloitte din Luxemburg, împreună cu Art Tactic.
Raportul, reprezentând opiniile a peste 200 de bănci private, colecționari de artă și galerii, arată că, odată cu dezvoltarea pieței globale de profil, obiectele de artă devin o categorie aparte de active.
„Arta nu mai este doar o diferență competitivă în structura de investiții pe care o propun în mod tradițional administratorii de averi, ci o cerință exprimată de client”, a spus Adriano Picinati di Torcello, directorul diviziei Art & Finance, Deloitte Luxemburg. „Este o tendință pe care industria privată de administrare a averilor nu o poate ignora, în contextul în care clienții lor au active estimate la 4.000 de miliarde de dolari”, a mai spus acesta.
În plus, indicele de încredere Deloitte Art Tactic Art & Finance arată încredere sporită în ultimele 12 luni în rândul administratorilor de active în ceea ce privește dezvoltarea industriei de consultanță financiară în domeniul artei. Barometrul, ce evaluează atitudinea față de arta ca investiție, creditarea în scopul investițiilor în artă și mediul economic general, a urcat în acest an de la 32% la 42%. Raportul proiectează, de asemenea, o cerere în creștere: 60% dintre administratorii de averi implicați în studiu consideră că interesul față de activele de colecție și cu valoare emoțională va fi în creștere.
La această evoluție a contribuit foarte mult și tehnologia. Raportul de față arată că, în ultimii ani, s-au lansat peste 300 de inițiative de promovare a artei în mediul online, acoperind segmente diverse, precum baze de date, informații și motoare de căutare, comunități sociale, galerii și case de licitații, platforme de tranzacționare pe modelul business-to-business sau consumer-to-consumer.
„Progresul tehnologic generează schimbare în toate industriile”, a spus Roger Dassen, Global Managing Director, Clients, Services & Talent, Deloitte Touche Tohmatsu Limited. „Industria de față nu are decât de câștigat în acest context. Noile platforme de tranzacționare online înseamnă infuzii de lichiditate pe piața artei, lărgind totodată aria de acoperire și complexitatea datelor disponibile, îmbunătățind transparența și facilitând evaluări mult mai precise ale obiectelor în sine”.
Raportul Deloitte prezintă potențialul de investiții în funcție de regiune. Astfel, în China, în pofida scăderii vânzărilor, piața a crescut cu 69%, la 1,62 miliarde de dolari, la sfârșitul anului trecut. 83 de fonduri de investiții în artă sau instrumente financiare similare activau pe piața locală, în 2012, 58 dintre ele fiind înființate în 2009. America Latină se menține în categoria regiunilor în plină creștere, vânzările prin licitație reprezentând 25% din piață. O pondere de 67% dintre cumpărătorii de artă chestionați preconizează creștere și în 2013.
Cel mai probabil, atenția investitorilor din Statele Unite se va orienta către Europa, iar în Europa, instituții tradiționale de creditare pe piața artei, precum Emigrant Bank Fine Art Finance, continuă să își consolideze poziția. În Marea Britanie, vânzările de artă rusească generează un nou val de interes. Platforma de licitații de Artă Rusească Modernă și Contemporană din Londra a crescut cu 18%.
Conform Deloitte, aprecierea valorii obiectelor de artă ar putea determina băncile să lanseze noi servicii de administrare a activelor. În 2011, niciuna dintre băncile implicate în studiu nu anticipa că va adăuga fondurile de investiții în artă la platforma sa investițională în următorii doi – trei ani. În 2012, 18% dintre băncile chestionate au indicat că ar putea lua această decizie, în următorii doi ani.
O altă tendință identificată de raportul Deloitte este garantarea creditelor prin colecțiile de artă, 41% dintre colecționarii implicați în studiu recunoscând că ar face acest lucru; 36% dintre ei ar folosi acești bani pentru a investi în alte activități de business; 39% – pentru a cumpăra noi opere de artă; 18% – pentru a refinanța alte credite.
