Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale a României (BNR) a luat astăzi mai multe hotărâri, unele aşteptate, altele mai surprinzătoare. De aşteptat era ca BNR să reducă rata dobânzii de politică monetară (dobânda la care BNR atrage depozite la termen pe o săptămână, de pe piaţa monetară), ceea ce s-a şi întâmplat, aceasta scăzând de la 7,5% pe an, la 7% pe an. Reamintim, în februarie 2009, dobânda – cheie a BNR era de 10% pe an.
Pe de altă parte, mai surprinzătoare pentru piaţă a fost decizia CA al BNR de a menţine nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) la 15% pentru lei şi 25% pentru valută. Bancherii şi-ar fi dorit ca BNR “să dea drumul” la bani în piaţă, prin reducerea RMO, cel puţin la valută.
În plus, banca centrală şi-a schimbat limbajul, astfel că, în comunicatul publicat după şedinţa CA, se arată că BNR a hotărât şi “gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar”. Ceea ce este clar o schimbare de atitudine, pentru că, până acum, BNR “gestiona ferm” lichidităţile. Probabil că banca centrală va lăsa mai multă lichiditate în piaţă decât o făcea până acum.
Una dintre motivările CA al BNR pentru hotarârile luate astăzi se referă la faptul că analiza evoluţiei indicatorilor macroeconomici relevă persistenţa deficitului de cerere agregată, consolidarea la niveluri sustenabile a deficitului de cont curent şi continuarea scăderii în termeni anuali reali a creditului acordat sectorului privat, concomitent cu menţinerea unei dinamici înalte a creditului guvernamental.
“În acelaşi timp, pe fondul îmbunătăţirii percepţiei investitorilor străini asupra economiei româneşti în condiţiile reactivării aranjamentului multilateral de finanţare externă încheiat cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii financiare internaţionale, dar şi al creşterii apetitului global pentru risc, leul a manifestat o tendinţă de întărire în raport cu euro”, se arată în comunicat.
Teama de inflaţie
De asemenea, CA al BNR arată că perspectivele indică continuarea procesului de dezinflaţie. Totuşi, remarcă “persistenţa incertitudinilor legate de evoluţia mediului extern, a fluxurilor de capital, preţurilor administrate şi a celor volatile”. Altfel spus, BNR se teme speculatorii externi (care pot intra pe piaţă cu sume importante, dar care pot şi ieşi la fel de bine), de preţul medicamentelor (care ar urma să crească după ultima formulă de calcul a Ministerului Sănătăţii), de cel al gazelor naturale (pentru care se pare că există un angajament al autorităţilor române de a transmite, până luna viitoare, la Bruxelles, un program de majorare a preţului gazelor din producţia internă la nivelul celui de import), dar şi de preţurile volatile (cum ar fi cel al carburanţilor, al ouălor etc), ceea ce, evident, va avea un impact important în inflaţie.
Reducând dobânda – cheie, BNR poate descuraja intrările speculative de capital şi, în acelai timp, face bine şi Ministerului de Finanţe, care se va împrumuta cu costuri mai mici. Pe de altă parte, menţinând rezervele minime obligatorii, în condiţiile în care Finanţele continuă “să strângă tot de pe piaţă”, nu prea mai sunt bani pentru privaţi, pentru investiţii, pentru consum. Este adevărat, nici cerere nu prea este.
