Acasă Analize Sectorul energetic are nevoie de investiţii de miliarde de euro anual

Sectorul energetic are nevoie de investiţii de miliarde de euro anual

de M G

foto 3Finanţarea investiţiilor necesare relevate prin noua Strategie energetică a reprezentat principala temă de discuţie a celei de-a XXVI-a ediţii a Conferinţelor Focus Energetic. De la probleme legate de schimbarea intempestivă a legislaţiei din domeniul energetic, dar şi referitor la bănci, şi până la “războiul” regenerabili – clasici, cei prezenţi la dezbatere şi-au spus opinia în legătură cu ceea ce ar fi mai bine pentru sistemul energetic naţional (SEN). Concluzia a fost că sunt necesare investiţii anuale de miliarde de euro în SEN.

Documentul final al Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, va fi pus în dezbatere publică în prima jumătate a lunii octombrie, a declarat Radu Dudău, coordonatorul proiectului, în cadrul Conferinţei Focus Energetic „Influenţa noii Strategii energetice în finanţarea investiţiilor din domeniu”. „Noi, cei care lucrăm la acest document (n.r. – Strategia energetică), va trebui să trăim cu apăsarea că nu putem mulțumi pe toată lumea. Vor exista winners and losers”, a declarat Radu Dudău, coordonatorul proiectului strategiei energetice.

Acesta a precizat că sectorul energetic are mare nevoie de investiții, de ordinul miliardelor de euro anual în producție, dar și pe partea de consum, transport și eficiență energetică.

„În prezent, lucrăm de zor la modelarea cantitativă a datelor din strategia energetică, alături de consultantul selectat. Sistemul național energetic are nevoie de investiții de miliarde de euro anual în producție, în infrastructura de transport, distribuție, consum, eficiență energetică și așa mai departe. Dorim să venim cu cifre specifice în funcție de diferite scenarii”, a spus Dudău.

Potrivit acestuia, consultanții analizează trei scenarii, în funcție de țintele de politică energetică asumate de România la nivel european. „Un scenariu analizează situația în care, în 2020, se opresc obligațiile de politici energetice pe care le are România în momentul de față. Scenariul central este cel de aliniere la obligațiile europene, dar avem și un scenariu ambițios, care face loc energiilor curate și decarbonizării, ca să vedem care vor fi costurile”, a susținut managerul de proiect.

El a subliniat că, în urma analizei acestor scenarii, echipa care elaborează strategia va stabili un mix optim de surse energetice pentru România din punctul de vedere al costurilor. Dudău a mai spus că draftul noii strategii va fi lansat în dezbatere publică la începutul lunii octombrie, urmând ca, la finele lunii octombrie, să existe un document final.

Reamintim, consorțiul format din EY (fostul Ernst&Young) și grecii de la E3 Modelling PC a câștigat, în urmă cu o lună, licitația pentru a realiza modelarea cantitativă a datelor ce vor face parte din viitoarea Strategie Energetică a României 2016 – 2030. Consultantul selectat va realiza modelarea matematică a datelor obținute în urma procesului de consultare publică pentru realizarea Strategiei Energetice.

ET4A8351Adio cablu submarin cu Turcia

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Energiei, Corina Popescu, a spus, în cadrul Conferinţei Focus Energetic, că Turcia nu este interesată de proiectul cablului electric submarin, astfel că acesta nu se va regăsi în noua Strategie energetică. „Nu cred în proiectul cablului submarin și o să vă spun de ce. Nu este o zonă stabilă în momentul de față. În plus, fiind un proiect care implică mai multe țări, trebuie să existe interes din ambele părți. Turcii nu au un interes pentru acest proiect, pentru că ei vor să crească gradul de conectivitate în curent alternativ și nu în curent continuu. Turcia nu cred că va aloca bani pentru acest proiect”, a spus Corina Popescu.

Potrivit acesteia, proiectul prevedea inclusiv traversarea apelor teritoriale bulgărești, ceea ce l-ar fi făcut și mai greu de realizat. „Acest proiect nu se va regăsi, probabil, în Strategia energetică”, a completat oficialul ministerial.

Întrebată dacă viitorul Guvern își va asuma Strategia energetică, Corina Popescu a declarat că nu poate da nicio garanție în acest sens și a precizat că nimeni nu credea că acest proiect va fi finalizat. ”Nu, nu pot să vă dau nicio garanție. În general, putem să asumăm ceea ce facem noi. Clar că această strategie ne-o vom asuma”, a precizat secretarul de stat Corina Popescu.

Aceasta subliniază că în strategie trebuie incluse ”direcțiile mari” și nu lucrurile punctuale. ”Avem o sarcină foarte grea, pentru că suntem într-un moment în care nu știm care vor fi targheturile pentru 2030, pe care România le va căpăta. Trebuie să ne pregătim cumva pentru negocierile pe care le vom avea la nivelul Comisiei Europene. Știm că le-am realizat pe unele din ele pentru 2020, dar pentru 2030 avem doar niște indicații, nu avem o certitudine”, a mai spus secretarul de stat.

Corina Popescu spune că documentul nu trebuie văzut ca pe ceva ”încremenit în timp”, probabil că peste o anumită perioadă de timp strategia energetică va trebui revizuită. ”Nu cred că este normal ca să considerăm că tot ce punem acum în strategie este foarte bine și așa trebuie să rămână până în 2030”, a precizat Popescu.

„Noi avem o problemă cu eficienţa a ceea ce facem, de aici vine astăzi problema sectorului energetic. Acum, niciun proiect de producere a energiei nu e fezabil. Aşa e în toată Europa. Trebuie să avem grijă ca viitoarele scheme suport să fie sustenabile. (…) Ştiu că foarte multă lume nu crede că o să finalizăm această strategie. Avem piedici la fiecare pas. Până acum ne-am fixat un calendar și am reușit să ne ținem de el. Mai avem un hop, acela de a face curățenie în baza de date”, a adăugat Corina Popescu.

Pe de altă parte, aceasta a fost de acord că este necesară această nouă viziune asupra sectorului energetic românesc. Piaţa energetică mondială a ajuns în situaţia în care niciun proiect nu mai poate fi realizat fără o formă de sprijin. Problemele cu care se confruntă piaţa energetică românească sunt cauzate de eficienţa scăzută a acestui sector economic. „Noi avem o problemă cu eficienţa a ceea ce facem, de aici vine astăzi problema sectorului energetic. Acum, niciun proiect de producere a energiei nu e fezabil. Aşa e în toată Europa. Trebuie să avem grijă ca viitoarele scheme suport să fie sustenabile”, a precizat Popescu.

Spre exemplu, ultimele proiecte ce mai pot primi subvenţii pentru energiile regenerabile trebuie acreditate până la sfârşitul anului. Pe de altă parte, schemele suport pentru energia în cogenerare se vor închide la începutul anului viitor, pentru că la nivel european vor exista noi „orientări”. Popescu a afirmat că acest domeniu va avea în continuare nevoie de un sprijin din partea statului. „Nu facem decât să îngreunăm condiţiile de finanţare viitoare. La cogenenerare avem nevoie de o schemă suport de tip investiţional”, a spus secretarul de stat. Pe de altă parte, nu a exclus posibilitatea ca unele localităţi să fie aprovizionate cu energie termică realizată în centrale ce utilizează deşeuri menajere (incineratoare).

În prezent, România are o strategie energetică naţională, adoptată în anul 2007, care este valabilă până în anul 2020.

„Strategia Energetică va oferi o viziune de dezvoltare sustenabilă a ţării, care include evoluţia României către rolul de hub regional de producţie, înmagazinare şi tranzacţionare a energiei; centrarea pe consumatorul de energie ca principal beneficiar al diversificării surselor şi serviciilor de energie; dezvoltarea infrastructurii energetice concomitent cu introducerea de tehnologii inteligente; transparentizarea şi profesionalizarea actului de guvernanţă energetică. Strategia va include un mecanism intrinsec de revizuire şi actualizare, astfel încât să fie în permanenţă un document viu şi relevant”, se arată în prezentarea proiectului de pe site-ul Ministerului Energiei.

Termenul limită estimativ de finalizare a documentului era 15 septembrie 2016, iar obiectivul este ca documentul final să fie supus dezbaterii parlamentare şi asumat de către Parlamentul României prin act normativ.

Autorităţile estimează că investiţiile necesare în sectorul energetic românesc, până în anul 2035, se ridică la 100 de miliarde euro. Obiective investiţionale considerate ca fiind necesare sau strategice sunt dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă, dezvoltarea centralei hidroelectrice de acumulare prin pompaj Tarniţa – Lăpuşteşti, dezvoltarea sau extinderea capacităţilor de interconexiune şi facilitarea exportului/importului pentru exploatarea avantajului preţurilor mai mari ale energiei electrice de pe alte pieţe.

Se are, totodată, în vedere exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, investiţiile realizate în vederea conformării la cerinţele de mediu ale Uniunii Europene şi modernizarea centralelor pe cărbune.

foto 5Cresc importurile de gaze

În primele luni ale acestui an, importurile de gaze ale României au fost spre zero, însă au început acum să crească, pentru că gazele din import au prețuri mai convenabile decât cele din producția internă, a declarat vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Emil Calotă, în cadrul Conferinţei Focus Energetic. “Importul de gaze de fapt acum s-a resuscitat, pentru că au apărut oferte mai bune comercial de gaze de import”, a precizat Calotă.

Prețul pe piața spot a bursei de la Baumgarten este de aproximativ 58 de lei/MWh, în timp ce consumatorul casnic din România plăteşte un preț reglementat de 60 de lei/MWh. Pe de altă parte, conform legislaţiei în vigoare, producătorii interni de gaze naturale plătesc o suprataxă calculată la un preț de minimum 72 lei /MWh, ceea ce practic îi împiedică, practic, pe aceștia să vândă consumatorilor non-casnici la prețuri sub această valoare. Astfel, preţul gazelor de import este astăzi mai mic decât cel pentru consumatorii industriali şi chiar mai mic decât cel reglementat pentru populaţie.

”Faptul că în acest moment importurile de gaz – pentru că, până la urmă, piața furnizorilor de gaz este o piață liberalizată – arată creșterea procentului de import este datorat prețului mai convenabil pe care piața internațională îl oferă față de prețul din România”, a adăugat vicepreședintele autorității.

Oficialul ANRE spune că este greu de estimat cum va fluctua importul de gaz al României în a doua parte a anului, pentru că datele comerciale pe care furnizorii le au privind gazul de import sunt confidențiale.

”Evoluția prețurilor pe piața internațională de gaze, inclusiv evoluția prețului gazului de import, a fost previzionată corect de către ANRE. Am anticipat încă din primăvară că evoluția acestor prețuri va urma întârzierea normală de circa șase luni evoluția cotațiilor pieței de țiței, adică de scădere. Avem informații de natură comercială – dar confidențiale – vizavi de contractarea unor cantități de gaze de import până la sfârșitul trimestrului I 2017. Ele spun că prețul gazului de import va fi competitiv sau, cum e în prezent, chiar mai scăzut decât prețul reglementat, chiar dacă statul român a înghețat prețul de achiziție în perioada 1 iulie 2016 – 31 martie 2017 la 60 de lei pe MWh”, a adăugat Calotă.

Potrivit estimărilor transportatorului de gaze Transgaz, gazele importate de România, prin intermediari, din Rusia, ar putea ajunge să asigure aproape o treime din consumul total al României luna viitoare (32,7%). În septembrie 2015, importurile au avut o pondere de doar 0,03% în totalul cererii interne de gaze. Pentru august, Transgaz estima o pondere de 18% a importurilor în total consum.

Calendarul de liberalizare a prețului gazelor naturale pentru populație a fost suspendat până la 31 martie 2017, ceea ce echivalează cu înghețarea prețurilor în următoarele luni, printr-o decizie adoptată în iunie de Guvern.

ANRE porneşte în control

Pe de altă parte, Emil Calotă a anunţat că ANRE va face o analiză a stării tehnice a rețelelor de distribuție a energiei electrice și gazelor naturale, prima astfel de inspecție de la concesionarea acestora unor operatori privați, în urmă cu 12 ani. De altfel, ANRE a angajat deja o firmă de consultanță în acest sens. „Vom face o analiză a stării tehnice a rețelelor de distribuție, prima în 12 ani, de la concesionarea acestora. Vom analiza și rețelele de distribuție de electricitate, și pe cele de distribuție de gaze. Multe dintre aceste rețele sunt supradimensionate față de nevoile de consum existente”, a spus Calotă.

Cele mai multe dintre rețelele regionale de distribuție de energie electrică și gaze naturale au fost date în concesiune în anul 2004, pentru o perioadă de 49 de ani.

Principalii operatori din sectorul de distribuție energie electrică sunt Enel Muntenia, Enel Dobrogea, Enel Banat, E.ON Distribuție, CEZ Distribuție, Electrica Muntenia Nord, Electrica Transilvania Nord și Electrica Transilvania Sud. În ceea ce privește distribuția de gaze naturale, principalii jucători sunt Engie Romania (fosta GDF SUEZ Energy Romania) și E.ON Distribuție.

De asemenea, Calotă a mai spus că ANRE a demarat controale la furnizorii Electrica, Enel, CEZ şi E.ON, pentru a verifica modul de achiziţie a certificatelor verzi.

„Controalele pe care le facem încearcă să identifice elemente de ilegalitate prin care furnizorii de ultimă instanţă au un câmp de acţiune mai larg şi sunt situaţii în care au negociat pachete de energie şi certificate verzi în forme pe care le verificăm dacă respectă sau nu prevederile legale”, a mai spus vicepreședintele ANRE.

În opinia sa, cota de energie regenerabilă care beneficiază de sistemul de certificate verzi ar trebui să crească anul viitor la 12,5%, faţă de 8,3%, cât prevede legislaţia actuală, întrucât, altfel, România ar risca să nu îşi mai atingă ţinta de energie regenerabilă pentru anul 2020. „Piaţa de certificate verzi este gripată de mai multă vreme, din această cauză există şi presiunile pe care le fac asociaţiile asupra ministerului. ANRE nu are drept de iniţiativă legislativă, dar am transmis datele necesare către Ministerul Energiei. Am semnalat inclusiv faptul că, dacă nu intervenim să modificăm Legea 220 (Legea 220/2008), cota care rezultă matematic pentru anul următor este extrem de primejdioasă şi ar pune sub semnul întrebării obiectivul României de atingere a ţintei de energie regenerabilă. Am sugerat ca această cotă să crească de la 8,3% la 12,5% în anul următor”, a spus Calotă.

Reamintim, sursele regenerabile de energie sunt susţinute prin certificate verzi şi cote obligatorii de consum. Furnizorii sunt obligaţi să achiziţioneze un număr de certificate verzi, proporţional cu cantitatea de energie comercializată. Certificatele sunt apoi transpuse în factura finală şi plătite de consumatori.

Pentru anul 2016, cota obligatorie de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie, care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi, este de 12,15% din consumul final brut de energie electrică, potrivit unei Hotărâri adoptate de Guvern în şedinţa din 30 decembrie 2015. Cota pentru acest an este mai mare decât cea pentru 2015, care a fost stabilită la nivelul de 11,9%.

Nivelul aprobat al cotei obligatorii pentru 2016 are în vedere atingerea obiectivului naţional privind ponderea energiei din surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie şi a fost stabilit în baza scenariilor transmise de ANRE. Acest obiectiv se va realiza prin limitarea vânzării de certificate verzi de către producătorii de energie electrică din surse regenerabile la o valoare de circa 60% din totalul certificatelor emise, potrivit deciziei Guvernului.

Strategie energetică cu plan de implementare

“Cred cu convingere că este nevoie de o strategie energetică, dar ea trebuie să fie urmată de un plan de implementare”, a declarat Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului. Potrivit acesteia, investițiile în energie „presupun sume mari, planificări pe cel puțin cinci ani pentru pregătirea unui proiect”. „Dacă prioritățile se schimbă de la un an la altul, nu se face nimic. De aceea, trebuie să se stabilească, după strategia energetică, un plan de investiții, cu bugete și planificare multianuală”, a precizat fostul demnitar.

Barbu a atras atenția că 2014 a fost anul de conformare în energie, potrivit negocierilor de aderare a României la UE. „Nu au fost îndeplinite angajamentele, nici măcar de către companiile de stat. Nu am făcut o evaluare a energiilor regenerabile, după 8 ani de la aderare, să vedem dacă mai sprijinim domeniul sau nu. Ar trebui să facem reguli foarte clare pentru microhidrocentrale, pentru că avem cazuri de contestații pentru construcții în parcuri naționale, situri Natura 2000. Suntem pasibili de amenzi pentru aceste situații. Cred că Ministerul Energiei ar trebui să ceară Ministerului Mediului ca aceste lucruri să fie urgentate și puse la dispoziția publicului și a celor ce elaborează strategia energetică”, a completat fostul ministru Sulfina Barbu.

Este necesară şi o strategie pentru finanţare

Cel mai direct și categoric a fost Florin Dănescu, directorul executiv al Asociației Române a Băncilor (ARM), care consideră că sectorul energetic este unul incert pentru finanțatorii bancari, în special din cauza instabilităţii legislative. „Dacă m-aș duce acum în bancă, la un șef al meu, ce i-aș spune despre această industrie, cât de stabilă, sigură și certă este? I-aș spune că nu este clar, că nu se știe pentru finanțator în ce direcție se merge. Pentru cel care investește nu este clar dacă își primește banii înapoi”, a spus Dănescu.

„Ceea ce se întâmplă acum în industrii este dezamăgitor”, a spus executivul ARB, care consideră că „riscul ar trebui împărțit”, dar și „înțeles și asumat”. „Și noi, ca industrie bancară, simțim același lucru – ni s-a promis ceva și am primit altceva”, a punctat Florin Dănescu.

Potrivit acestuia, implicarea băncilor, ca finanțatori, este extrem de importantă în societate. „Noi absorbim și admnistrăm riscuri. 90% din finanțarea investiţiilor interne vine de la bănci”, a spus Dănescu. „Pe un volum mic al dezvoltării economice în general, creditarea, dacă nu este stabilă, serioasă, periclitează totul”, a atras atenția șeful ARB. „În Europa, creditele versus PIB reprezintă 120%, iar activele bancare versus PIB 360%. V-am surprins. În România, activele bancare sunt 60% din PIB, iar creditele 30% din PIB. Noi trebuie să creștem extrem de mult. De aceea, ar trebui și o strategie pentru finanțarea României, așa cum este nevoie de o strategie energetică”, a completat Florin Dănescu, președintele executiv al ARB.

Symeliktrategia trebuie să asigure stabilitate şi predictibilitate

Martin Zmelik, directorul general al CEZ România, este de părere că „în primul rând este bine că va exista acest document, atât de necesar industriei”. Acesta a spus că piaţa aşteaptă ca Strategia să aducă clarificări, de exemplu privind mixul energetic, deschiderea pieţei, dezvoltarea distribuţiilor, apariţia prosumer-ilor, noile cerinţe ale Bruxellesului. „Nu ne aşteptăm la soluţii instantanee. Ne-am dori, totuşi, să existe prevederi transparente legate de metodologia de calcul pentru investiţiile în distribuţiile de energie, o cerinţă importantă, pentru că este nevoie de investiţii în acest domeniu, pentru a satisface nevoile consumatorilor, ale micilor producători etc”, a spus Martin Zmelik în cadrul Conferinţei Focus Energetic. „De altfel, prin Asociaţia Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) lucrăm la aceste aspecte. Este bine că strategia va avea prevederi legate de dezvoltarea distribuţiilor, de energiile regenerabile, de mixul energetic, dar ar trebui să facă referire şi la deschiderea totală a pieţei, în special în ceea ce priveşte consumatorii vulnerabili şi furnizorii de ultimă instanţă. Pentru mine este bine că există acest angajament al autorităţilor, de a finaliza noua Strategie energetică, dar este important ca ea să fie însuşită de toată lumea, pentru a asigura stabilitatea şi predictibilitatea cerute de investitori”, a mai spus Zmelik.

În ceea ce priveşte preţul actual al energiei electrice, reprezentantul CEZ a arătat că, făcând comparaţii cu restul Europei, în România preţul este printre cele mai mici, dar, având în vedere suportabilitatea, în special a unora dintre consumatorii casnici, pare că lucrurile nu sunt chiar atât de simple. „De aceea am şi vorbit despre clienţii vulnerabili. Cred că trebuie găsit un echilibru, o soluţie optimă între suportabilitatea preţurilor (în special pentru clienţii casnici vulnerabili), care cuprind, de exemplu, şi tarifele de distribuţie, şi necesarul de investiţii în aceste distribuţii. De aceea există dezbateri privind necesitatea implementării tuturor celor mai înalte tehnologii şi nevoia consumatorilor, în special casnici, de a utiliza aceste tehnologii, precum şi de a suporta aceste costuri”, a mai spus Zmelik.

În ceea ce priveşte reluarea contractelor bilaterale directe între producători şi furnizori, reprezentantul CEZ a spus că acestea sunt o componentă importantă a pieţei libere, care acum lipseşte în România. „Cred că toată lumea din această sală ştie şi de ce. Pe termen lung, cred că toată industria doreşte să se reia această posibilitate de a încheia contracte directe, în special pentru ca producătorii să-şi poată finanţa investiţiile”, a mai spus Martin Zmelik.

O problemă mult dezbătută este cea a privinţa furnizorilor de ultimă instanţă (FUI). „Foarte importantă va fi poziţia Consiliului Concurenţei, a ANRE, a autorităţilor. Este important cum vor fi definite furnizorul de ultimă instanţă şi serviciul universal, pentru că sunt lucruri foarte importante, cu impact asupra bunei funcţionări a pieţei”, a încheiat reprezentantul CEZ România.

Fondurile europene – surse de finanţare în energie

“În conformitate cu prevederile Programului Operațional Investiții Majore (POIM), proiectele (cu o alocare totală de 514.835.106 euro fonduri UE), care se implementează în domeniul energiei sunt cuprinse în 3 axe prioritare: 6, 7 şi 8”, a declarat Lucica Tarara, director general în Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Astfel, Axa prioritară 6 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele, cu o alocare de 197.329.787 euro din fonduri UE, va finanța creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal). Potențialii beneficiari sunt unităţile administrativ teritoriale în raza cărora există potenţial de utilizare a surselor de energie regenerabile de tip geotermal sau biomasă/biogaz, precum şi societăţile comerciale care au ca activitate producerea de energie în scopul comercializării.

Prin Axa prioritară 7, ce are o alocare de 249.478.723 euro se urmăreşte creşterea eficienţei energetice a sistemelor centralizate de termoficare în oraşele. Bucureştiul are alocată o sumă de aproape 180 milioane de euro, dar încă nu a solicitat aceşti bani. Dacă nu va înainta solicitarea până la mijlocul anului viitor va pierde aceşti bani europeni pentru RADET

Transportatorii naţionali de energie şi gaze au alocate peste 68 milioane de euro. Astfel, Transelectrica poate aplica pentru fonduri prin care urmăreşte creşterea capacităţii Sistemului Energetic Naţional de a prelua energia produsă din resurse regenerabile, iar Transgaz – pentru creşterea gradului de interconectare a Sistemului Naţional de Transport a gazelor naturale cu alte state vecine.

Conform directorului general în MFP, o atenţie sportită trebuie acordată respectării procedurilor de accesare a fondurilor comunitare, stabilite prin directive ceuropene şi legislaţia internă. În exerciţiul financiar trecut s-au constatat deficienţe, care, în final, au condus la o mai slabă absorbţie. Printre acestea se numără nerespectarea legislației privind achizițiile publice, cum ar fi criterii de calificare/selecție restrictive sau chiar nelegale, caracterul disproporționat al cerințelor tehnice, neîndeplinirea în totalitate de către câștigător a cerințelor tehnice, încălcarea principiului tratamentului egal, proceduri de atribuire inadecvate, divizarea contractelor de achiziție, nerespectarea regulilor de publicitate. Alte deficienţe s-au referit la modificarea condițiilor contractuale inițiale. De exemplu, s-a modificat perioada de execuție, cu impact asupra rezultatului inițial al procedurii de atribuire (perioada de execuție fiind unul dintre factorii de evaluare). O altă problemă s-a constat în privinţa cheltuielilor, unele fiind neeligibile pentru că nu s-au respectat regulile de eligibilitate, s-au plătit unele cheltuieli necuvenite sau au lipsit documentele justificative.

“Vestea bună este că aproximativ 60% dintre proiectele finanțate din Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE) au avut suficientă energie pentru a evita aceste deficiențe!”, a mai spus Lucica Tarara.

ET4A7693Integrarea pe verticală este soluția pentru dezvoltarea în industria energetică

Integrarea pe verticală este soluția pentru dezvoltarea în industria energetică, este de părere Petre Stroe, director Energie MET România, furnizor de energie, parte a grupului MET, ce a avut un rulaj de 4,5 miliarde de euro în 2015. „Achiziția de către MET România a subsidiarei Repower din ţară este un pas spre integrarea pe verticală, începând de la producție şi chiar până la energie termică. Furnizorul ar trebui să-și diversifice paleta de servicii, să nu rămână numai un simplu furnizor”, a declarat Petre Stroe, care a precizat că această achiziție crește cota de piață a MET spre 5%, „pentru început”.

Potrivit oficialului MET, „nu a fost cea mai fericită formulă” modul în care a fost configurată industria energetică românească, așa cum se prezintă ea astăzi. „Pe parcurs, s-a văzut că modelele integrate pe verticală au avut mai mult succes; s-a încercat revenirea la forma inițială, dar nu te poți opune cursului istoriei”, a adăugat Stroe.

Actuala strategie energetică „urmărește realizarea unor astfel de jucători, mici spre mijlocii, care, integrați pe verticală, să aducă un plus de calitate. Am mai participat la alte două încercări de strategie, printre multe altele ce au existat, finalizate cu niște documente, dar nederulate niciodată. Acestea au urmat un ciclu politic și au murit odată cu acel ciclu politic”, a punctat Stroe. „Noua strategie a avut parte de o largă consultare, dar va avea acelaşi punct destul de dificil – trebuie să exceadă ciclurilor politice”, a conchis Petre Stroe.

Cât despre investițiile în energie, „reconfirm faptul că există companii, există dorință, s-au identificat zone unde investițiile se pot realiza”, a completat Stroe.

Întrebat despre contractele bilaterale, eliminate din legislație în prezent, oficialul MET consideră că acestea „ar trebui deblocate”. „Ne ascundem după argumente care nu-și mai au rostul – nevoia de transparență sau posibilitatea de a încheiat contracte preferențiale, cum au fost cele de la Hidroelectrica. Acestea sunt de domeniul trecutului. Sunt alte elemente care împiedică derapajele. Avem legislație, instituții”, a adăugat Petre Stroe, director Energie MET România.

Energii verzi versus energii clasice

Ionel Ilie, directorul general al Complexului Energetic (CE) Oltenia (CEO) a adus în atenţie „lupta” dintre producătorii de energie din surse regenerabile şi cei din surse clasice, în special cărbune. CE Oltenia, conform directorului general, asigură siguranţa în alimetare a consumatorilor, pentru că procesul de producţie nu depinde de factori atmosferici (n.r. – precum producţia eoliană, care depinde de vânt, şi cea solară, ce depinde de soare). În plus, având o capacitate de aproximativ 3.600 MW, CE Oltenia poate asigura circa 30% din consumul naţional, dar, în acelaşi timp, este şi unul dintre cei mai importanţi jucători din sectorul serviciilor de sistem. Grupurile energetice au o eficienţă crescută, în urma programelor de modernizare şi retehnologizare. În plus, s-a redus impactul negativ asupra mediului înconjurător, în urma investiţiilor de conformare la condiţionalităţile de mediu. „Investiţiile de mediu realizate până acum au ajuns la aproape un miliard de euro: 465 milioane de euro pentru realizarea instalaţiilor de desulfurare, 224 milioane de euro pentru realizarea instalaţiilor de şlam dens şi 50 milioane de euro pentru modernizarea electrofiltrelor. În plus, în ultimii 4 ani, CE Oltenia a cheltuit circa 240 milioane de euro pentru achiziţionarea certificatelor CO2”, a spus Ionel Ilie.

El a precizat că energia produsă pe bază de lignit nu primeşte subvenţii. Reamintim, sursele regenerabile de energie sunt susţinute prin certificate verzi şi cote de consum. Potrivit directorului CE Oltenia, cotele anuale de certificate verzi stabilite în varianta iniţială a Legii 220/2008 (de promovare a energiilor regenerabile) şi impuse consumatorilor erau 23,7% în anul 2014, 27% în 2015 şi 32% anul acesta. Atât directorul Verbund România, Ovidiu Pop, cât şi directorul executiv al Asociaţiei producătorilor eolieni au contrazis afirmaţia directorului Ionel. Aceştia au precizat că, anual, cota de energie regenerabilă ar fi trebuit să crească, până la 20% în anul 2020, dar, prin hotărâri de Guvern aceasta a fost redusă. De exemplu, ANRE propune, pentru anul viitor, o cotă obligatorie de energie regenerabilă de 8,3%, în condiţiile în care legea 220/2008 prevedea o cotă de 18%. De altfel, legea prevedea ca, în anul 2014, cota să fie de 15% şi a fost de 11,1%, în 2015 trebuia să fie 16% şi a fost 11,9%, iar în 2016, în loc de 17% este de 12,15%.

În prezent, certificatele verzi reprezintă aproximativ 11% din preţul energiei reglementat de ANRE.

din aceeasi categorie

1 comentariu

Stoian august 29, 2016 - 12:57 pm

Sulfinica ar trebui sa stie ca exista deja reguli foarte clare privind microhidrocentralele. Sunt toate ilegale, pentru ca incalca principiul non-deteriorarii starii din Directiva cadru privind Apa. Nu regulile lipsesc, ci autoritatile care sa vrea sa respecte legea.

Comments are closed.