Guvernul a avizat, într-o şedinţă extraordinară, care a avut loc marţi seara, scrisoarea suplimentară de intenţie convenită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Termenul limită de aprobare a scrisorii de intenţie, stabilit de FMI, era marţi, 21 decembrie, ora 20.00 a României, pentru ca borad-ul instituţiei să poată decide eliberarea următoarei tranşe, iar premierul Emil Boc a preferat să aştepte până în ultima clipă pentru a vedea şi ce se întâmplă în Parlament cu bugetul pe 2011 şi legea salarizării.
„Aceste documente au rezultat în urma negocierilor purtate la sfârşitul lunii octombrie cu misiunea comună a FMI, CE şi Băncii Mondiale. În baza acestor documente, România va putea să primească cea de-a şaptea tranşă din împrumutul FMI, în valoare de 769 de milioane de DST (n.r. – Drepturi Speciale de Tragere) şi, respectiv, a patra tranşă din împrumutul acordat de Comisia Europeană, în valoare de 1,2 miliarde de euro”, a declarat Ioana Muntean, purtătorul de cuvânt al Executivului.
Ea a mai anunţat că, în vederea accesării tranşei de împrumut, au fost agreate cu FMI o serie de acţiuni preliminare, printre care şi aprobarea de către Parlament a bugetului convenit pentru 2011. În acest context, Guvernul a convenit cu organismele de finanţare continuarea reducerii deficitului bugetar, stabilindu-se o ţintă de 4,4% din PIB în 2011. De asemenea, s-a convenit ratificarea, de către forul legislativ, a măsurii de majorare a TVA de la 19% la 24%, ceea ce s-a şi întâmplat. Alte condiţionalităţi sunt reprezinte de reducerea semnificativă a arieratelor bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale, până la sfârşitul anului, aprobarea legislaţiei privind salarizarea unitară în sectorul public (n.r. – limitarea fondului de salarii în 2011 la 39 de miliarde de lei, excluzând plata contribuţiilor pentru militari în sumă de 1,6 miliarde de lei, conform noii legi a pensiilor) şi aprobarea legii de reformă a pensiilor. De asemenea, este necesară conlucrarea cu Parlamentul pentru amendarea Ordonanţei 50/2010 privind contractele de credit, astfel încât aceasta să asigure transparenţa şi să protejeze drepturile consumatorilor, susţinând, în acelaşi timp, stabilitatea sistemului financiar, şi asigurând conformitatea cu prevederile Directivei UE privind contractele de credit pentru consumatori.
„În această scrisoare de intenţie nu există un număr prestabilit al disponibilizărilor din sectorul public, însă va fi continuată politica de angajare a unei persoane la 7 care pleacă din sistemul bugetar. De asemenea, vor fi finalizate procedurile de restructurare şi eficientizare deja începute”, a mai precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Angajamente cu asumare
Printre angajamentele asumate în scrisoarea suplimentară cu FMI se numără continuarea, şi anul viitor, a reducerii numărului de angajaţi în sectorul public, în timp ce stimulentele destinate bugetarilor vor fi calculate ca un plafon maximal, nu ca un nivel obligatoriu. Acestea vor fi acordate, în limita acestui plafon total, strict în raport cu resursele bugetare şi doar sub formă de premiere pentru rezultate importante în colectări de taxe.
În ceea ce priveşte reducerea impozitării forţei de muncă, aceasta va fi luată în calcul doar dacă economia îşi va reveni şi va crea suficient „spaţiu fiscal”. Până atunci sistemul de impozitare urmând să rămână neschimbat. Pe de altă parte, Guvernul va cere Consiliului de Miniştri ai Uniunii Europene să aprobe creşterea de la 35.000 de euro la 50.000 de euro a pragului cifrei de afaceri sau a veniturilor peste care firmele sunt obligate să se înregistreze şi să plătească TVA. În plus, vor fi introduse noi criterii pentru clasificarea contribuabililor în mici, mijlocii şi mari. Indemnizaţia de şomaj nu va mai fi calculată în raport cu nivelul salariului minim, astfel încât ajutorul acordat şomerilor să nu crească odată cu majorarea salarială din 2011.
Pe de altă parte, Executivul va acorda prioritate programelor sprijinite din fonduri europene când va decide noi investiţii, iar Unitatea de Management a proiectelor UE va trece de la Ministerul Finanţelor Publice în subordinea premierului, cu autoritatea de a lua măsuri în ministere pentru accelerarea absorbţiei.
În privinţa OUG 50, neaplicarea acesteia la contractele de credit în derulare este prezentată ca o acţiune prioritară pentru tranşa FMI.
În scrisoarea suplimentară, în privinţa Sănătăţii, Guvernul se angajează să scadă cu 10% faţă de nivelul din acest an numărul de internări în spitale, iar adaosul acceptat pentru medicamentele utilizate în tratarea cancerului, diabetului, HIV/SIDA, TBC va fi redus la maxim 1,5% pentru achiziţii cu amănuntul şi 4% pentru cumpărări en-gros. Sistemul de plată al medicilor de familie va fi modificat, astfel încât aceştia să primească 50% pentru plata per capita (faţă de 70% în prezent), în favoarea plăţii per serviciu (limitată în prezent la 30%).
De altfel, pachetul de beneficii asigurate de stat în sistemul medical va fi revizuit cu asistenţa Băncii Mondiale, astfel încât să nu mai fie acoperite servicii de sănătate costisitoare şi care nu sunt esenţiale. Pe de altă parte, pentru a îmbunătăţi controlul financiar asupra sectorului, Guvernul va limita sumele nominale aferente serviciilor trimestriale contractate cu spitalele, medicii de îngrijire primară şi farmaciile la sumele bugetate.
Reamintim, o misiune a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale s-a aflat în România, în perioada 20 octombrie -1 noiembrie, pentru evaluarea acordului în derulare şi începerea discuţiilor preliminare cu autorităţile române pentru încheierea unei noi înţelegeri.
România are un acord de finanţare externă cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproape 20 de miliarde de euro. România a primit până acum tranşe în valoare de 11,27 miliarde de euro de la Fond şi de 3,65 miliarde euro de CE.
