Acasă Stiri InterneGaze Schimbare de macaz: autoritățile nu mai sunt interesate de gazele din Marea Neagră!

Schimbare de macaz: autoritățile nu mai sunt interesate de gazele din Marea Neagră!

de M G

Ludovic ORBAN

Deși anunță că gazele din Marea Neagră reprezintă o oportunitate extraordinară pentru România, care trebuie valorificată în țară, autoritățile par că au schimbat macazul: nu mai sunt interesate de zăcămintele offshore! Întrebat de ziariști, la Orșova, de unde va proveni gazul natural care va alimenta noii consumatori ce vor fi racordați la sistemul de transport și distribuție, premierul a indicat foarte multe surse, cu excepția zăcămintelor din Marea Neagră.

”România are gaz. Și doar 35% din populația României este conectată la rețeaua de gaz. România are gaz și aproape nu mai avem petrochimie, or se știe că gazul îl exploatezi cel mai eficient în petrochimie. Noi trebuie să utilizăm această resursă în mod inteligent”, a declarat premierul Ludovic Orban, prezent la Orșova, la lansarea gazoductului Prunișor – Jupa, prin care se va alimenta inclusiv acest oraș, rămas fără încălzire centralizată și care nu este, încă, racordat la sistemul național de gaze naturale.

”În primul rând, să conectăm la rețeaua de gaz natural cât mai multe gospodării. Programul nostru, care este lansat de acum doi ani de zile, “Gazul românesc în casele românilor”, este un program pe care-l susținem. Investiția în această magistrală Prunișor-Jupa, care este realizată de Transgaz, de domnul director general Sterian (n.r. – Ion Sterian, director general Transgaz) și de echipele care vor lucra, este o investiție care în mod clar va avea efecte benefice. Uitați-vă, sunt aproape 40 de localități, cu aproximativ 100.000 de oameni care trăiesc aici, care vor putea să se încălzească cu gaz, care vor putea să-și prepare mâncare cu gaz, care nu vor mai depinde de lemne sau de alte improvizații în materie de combustibil și, atenție, vor crește atractivitatea zonei și pentru investiții. Un investitor în anumite domenii de activitate, dacă nu are infrastructură de apă, canal, gaz, conectivitate bună, greu ia decizia să investească într -o zonă. Ori, dezvoltarea rețelei de gaz, în paralel cu dezvoltarea infrastructurii de transport și în paralel cu dezvoltarea Dunării, va crește atractivitatea în mod spectaculos pentru tot arealul acesta”, a mai spus Ludovic Orban.

Întrebat de ziariști de unde va proveni gazul natural care va alimenta noii consumatori ce vor fi racordați la sistemul de transport și distribuție, premierul a indicat foarte multe surse, cu excepția zăcămintelor din Marea Neagră. ”Avem resurse suficiente. Avem o capacitate de extracție mai mare decât consumul”, a declarat premierul Orban. Acesta a precizat că necesarul de import apare doar iarna, în zilele extrem de geroase, dar și acolo există soluții. ”Avem depozite subterane, dar nu s-a investit o bună perioadă de timp în creșterea capacității de extracție din aceste depozite de înmagazinare. Din această cauză avem nevoie de importuri. De asemenea, trebuie să avem grijă ca toți producătorii interni să producă mai eficient, mai competitiv. Avem resurse suplimentare pentru a crește capacitatea de gaze”, a mai spus premierul.

La insistențele ziariștilor privind gazele din Marea Neagră, Ludovic Orban a declarat doar: ”Pe de altă parte, odată cu finalizarea BRUA (n.r. – interconectorul Bulgaria – România – Ungaria – Austria) putem beneficia de gaze din mai multe surse, nu doar din România. BRUA va permite conectarea noastră la Baumgarten (n.r. – unde există un depozit uriaș de gaze, dar și bursa CEGH), iar gazul va putea curge în ambele sensuri (n.r. – înspre și dinspre România). BRUA este conectat la gazul azer prin gazoductul TAP (n.r. – prin gazoductul Trans-Anatolian TANAP, finalizat deja, gazele azere traversează Turcia. TANAP s-a legat deja, la granița turco-elenă, cu conducta TAP, care va traversa Grecia, Albania și Marea Adriatică pentru a ajunge în Italia; pentru ca gazoductul BRUA și România să aibă acces la gazele azere, între Grecia și Bulgaria mai trebuie construită o conductă, dar care întârzie, de ani de zile). Putem să aducem gazul de unde este mai ieftin, de aceea și producătorii români trebuie să se eficientizeze”, a precizat premierul Orban.

Practic, prin acest răspuns, în care nu a pomenit un cuvânt despre zăcămintele offshore, deși presa a insistat, prim-ministrul Ludovic Orban ”a întors macazul”: arată că România nu mai este interesată de gazele din Marea Neagră! Sau cel puțin autoritățile de la București nu mai consideră o prioritate aceste proiecte.

În prezent sunt trei mari proiecte ce se dezvoltă în zona economică exclusivă a României la Marea Neagră: cel la mică adâncime al Black Sea Oil and Gas, precum și cele la mare adâncime ale Lukoil și Romgaz (zăcământul Trident), alături de Neptun Deep, dezvoltat de Exxon și Petrom.

Reamintim, companiile ExxonMobil și OMV Petrom au anunțat, în anul 2012, o descoperire de anvergură în blocul Neptun Deep din largul coastei românești a Mării Negre: între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze, în condițiile în care România consumă anual circa 11 – 12 miliarde mc. Producția este, însă, blocată, decizia finală de investiție este amânată de doi ani din mai multe motive: legea offshore, OUG 114/2018, iar acum, cel mai probabil, din cauza pandemiei.

Exxon a anunțat că vrea să-și vândă participația de 50% din Neptun Deep. Până acum, informațiile neoficiale sunt că americanii negociază cu rușii de la Lukoil, ungurii de la MOL, americanii de la Black Sea Oil &Gas şi de la Cox LLC, precum și cu un consorțiu format din OMV Petrom, Romgaz și polonezii de la PGNiG.

din aceeasi categorie