Acasă Stiri ExterneAmerica Saudiţii şi occidentalii îi lasă pe ruşi fără bani pentru South Stream

Saudiţii şi occidentalii îi lasă pe ruşi fără bani pentru South Stream

de GM

conducta marea neagraRuşii au ajuns la limita crizei: sancţiunile occidentale i-au lăsat fără mâncare (pentru care trebuie să plătească mult mai mult decât până acum), iar saudiţii „au pus cireaşa pe tort”: practic, au impus OPEC menţinerea producţiei de petrol, ceea ce conduce la scăderea preţului. Moscova îşi bazează bugetul pe banii obţinuţi din vânzarea petrolului şi gazelor naturale. Iar preţul de vânzare la gaze ţine cont de preţul internaţional al ţiţeiului. Astfel, ruşii sunt „loviţi” de două ori: la petrol, dar şi la gaze, ambele preţuri fiind mult mai mici decât la începutul anului, ceea ce înseamnă că şi veniturile Moscovei sunt mult mai mici. În aceste condiţii, nu-i de mirare că ruşii au renunţat la proiectul gazoductului South Stream: nu mai au bani (cel puţin acum) să îl realizeze! Totuşi, ruşii par, mai degrabă, „victime colaterale”: adevărata „bătălie” se dă între saudiţi (cei mai mari producători mondiali de ţiţei convenţional) şi americani (cei mai mari producători de ţiţei din şisturi). Ca „să scape” de concurenţa SUA, Arabia Saudită „forţează” scăderea preţului la petrol; costurile mult mai mari de extracţie a petrolului de şist face nerentabilă exploatarea acestuia la o scădere dramatică a preţului internaţional. Astfel, dacă „scapă” de americani, saudiţii vor putea „să facă legea” pe piaţa mondială a petrolului.

Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a decis, cu câteva zile în urmă, să menţină plafonul oficial de producţie la 30 de milioane de barili pe zi, cantitate nemodificată din decembrie 2011.

Ministrul Petrolului din Kuweit, Ali Saleh al-Omair, declara, după reuniune, că OPEC va trebui să accepte orice preţ stabilit de piaţă pentru ţiţei, chiar dacă barilul va ajunge la 60, 80 sau 100 de dolari, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

De remarcat, la 1 decembrie, coşul de ţiţei stabilit de OPEC a coborât la 66,44 dolari/baril, după ce, cu un an în urmă, acesta era de 107,67 dolari/baril, iar în iunie – 107,89 dolari/baril.

”Ne aşteptăm la o scădere a preţurilor până la 60 de dolari şi posibil chiar şi sub acest prag, însă numai în prima jumătate a anului sau, mai degrabă, la finele primei jumătăţi a anului următor”, a declarat Igor Sechin, directorul general al celui mai mare grup petrolier rusesc, Rosneft, deţinut de stat.

La început, ”ţarul de la Kremlin”, Vladimir Putin, s-a arătat încrezător. Preşedintele Rusiei s-a declarat „sigur” că, în primul trimestru sau cel târziu la jumătatea anului viitor, preţul petrolului pe piaţa internaţională se va stabiliza. Putin considera, imediat după decizia OPEC, că aceasta nu este o surpriză şi a susţinut că ea nu creează probleme Rusiei. Totuşi, ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov, a avertizat că economia Rusiei va intra în recesiune anul următor, dacă preţul barilului de petrol va coborî până la 60 de dolari, iar SUA şi aliaţii occidentali vor înăspri sancţiunile împotriva Moscovei. Veniturile din exporturile de petrol şi gaze naturale sunt responsabile pentru jumătate din bugetul Rusiei, iar o scădere cu 30% a cotaţiilor barilului de petrol implică pentru Rusia pierderi anuale cuprinse între 90 şi 100 de miliarde de dolari.

De altfel, şi adjunctul Ministrului Economiei, Alexei Vedev, a declarat că economia Rusiei ar putea intra anul viitor în prima recesiune din ultimii cinci ani, transmite Bloomberg. PIB-ul Rusiei s-ar putea contracta anul viitor cu 0,8%, faţă de estimarea anterioară ce indica un avans de 1,2%. „Elementele de instabilitate afectează Rusia din punct de vedere structural şi geopolitic. Unul din factorii cheie este scăderea preţului ţiţeiului”, a afirmat Vedev. Acesta a estimat şi că ieşirile nete de capital vor urca anul acesta la 125 miliarde de dolari, înainte de a încetini la 90 miliarde de dolari în 2015. Inflaţia va ajunge la sfârşitul acestui an la 9% şi va încetini la 7,5% anul viitor, a prognozat adjunctul Ministrului Economiei. În octombrie, inflaţia a accelerat la 8,3%, cel mai rapid ritm din iulie 2011.

Petrolul şi gazele naturale reprezintă 68% din exporturile Rusiei şi 50% din bugetul său federal. Moscova a pierdut anul acesta aproape 90 miliarde de dolari din rezervele sale valutare, echivalentul a 4,5% din PIB. Rubla rusească a coborât, pe 1 decembrie, la un nou minim istoric în raport dolarul, trecând pentru prima dată în istorie pragul de 50 de ruble pentru un dolar.

În prezent, faţă de mijlocul anului, preţul internaţional al petrolului a scăzut cu aproximativ 40%. Ceea ce, evident, a dus la scăderea veniturilor Rusiei. Astfel, Vladimir Putin a trebuit să-şi „redefinească” priorităţile: „dacă Europa nu vrea să se realizeze proiectul South Stream, atunci nu va fi realizat”, a spus Putin, la Ankara. În plus, a adăugat că Rusia este, practic, gata să construiască un punct nodal de transport al gazelor naturale la graniţa turco-greacă, pentru a compensa abandonarea proiectului ruso-italian South Stream.

Această „reorientare” are o singură cauză: lipsa banilor. Gazoductul South Stream, un proiect de circa 930 km, evaluat la 40 -50 miliarde de dolari, urma să plece din Rusia spre Bulgaria, prin Marea Neagră, ocolind Ucraina ca ţară de tranzit pentru aproximativ 63 miliarde metri cubi de gaz rusesc anual. În Bulgaria se ramifica în două – spre nord, prin Serbia, Croaţia, Ungaria, Slovenia, Austria, şi spre sud, către Grecia şi sudul Italiei. Acţionarii proiectului sunt Gazprom cu 50%, Eni (Italia), cu 20%, Wintershall Holding (Germania) şi EDF (Franţa) cu câte 15%. Astfel, Rusia ar fi trebuit să acopere jumătate din costurile proiectului, adică aproximativ 20 – 25 miliarde de dolari. Mult prea mult în actualele condiţii!

Între stimulări şi riscuri

Scăderea preţului la petrol va stimula avansul economiei mondiale, dar prezintă riscuri pentru statele producătoare, inclusiv Rusia, a afirmat, la Washington, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde. Pentru Rusia, scăderea reprezintă „o ameninţare semnificativă, care se adaugă fragilităţii şi vulnerabilităţii economiei, iar ei ştiu asta. Rămâne de văzut care va fi reacţia”, a declarat şeful FMI, la o conferinţă organizată de Wall Street Journal.

Un declin de 30% al preţului ţiţeiului are ca rezultat o sporire de 0,8% a avansului celor mai importante economii şi, probabil, de 0,6% pentru SUA, a explicat şeful instituţiei financiare internaţionale. Deşi exportatorii sunt afectaţi, ”per total reprezintă un câştig net”. Totuşi, Lagarde a firmat că FMI ar putea fi solicitat să sprijine statele mai mici, dependente de exporturile de ţiţei. Referindu-se la Ucraina, Lagarde a afirmat: ”Încă mai este necesară o finanţare masivă pentru a sprijini Guvernu,l care şi-a arătat angajamentul de a reforma ţara”.

Pe de altă parte, Comisia Europeană consideră că abandonarea de către Rusia a proiectului gazoductului South Stream confirmă necesitatea diversificării surselor de aprovizionare ale Uniunii Europene. ”Decizia Rusiei de a opri proiectul South Stream şi modul în care aceasta a fost luată confirmă cât de importantă este pentru Europa diversificarea surselor de aprovizionare”, a declarat vicepreşedinta Comisiei responsabilă cu bugetul, bulgăroaica Kristalina Georgieva. ”Această nouă evoluţie va trebui discutată. Evoluţia constantă a peisajului energetic este un motiv pentru UE de a construi o Uniune Energetică, printre priorităţile căreia se va număra şi securitatea aprovizionărilor (cu energie) ”, a declarat la rândul său, într-un comunicat, vicepreşedintele CE responsabil cu energia, Maros Sefcovic. El a adăugat că „viitoarea întâlnire a fost planificată pe 9 decembrie şi va avea loc chiar dacă Rusia a anunţat că renunţă la proiect”. Astfel, Comisia Europeană a anunţat că va continua discuţiile cu statele membre referitoare la gazoduct, în pofida anunţului Rusiei că a renunţat la proiect, relatează Novinite, preluată de Mediafax.

Potrivit CE, proiectul nu respectă aşa-numitul Pachet Trei Energie al UE, legislaţie care prevede separarea operaţiunilor de producţie de energie de cele de distribuţie. În plus, Kremlinul ar vrea să se transporte numai gaze ruseşti, ceea ce ar contraveni legislaţiei europene ce garantează accesul terţului la reţea.

Pe de altă parte, directorul general al grupului petrolier austriac OMV, Gerhard Roiss, a minimalizat importanţa anunţului privind abandonarea proiectul South Stream, afirmând că investiţiile ce vor fi făcute în Marea Neagră joacă un rol mult mai important pentru OMV. Precizând că nu a fost informat de către Gazprom privind decizia de a abandona proiectul, Gerhard Roiss a apreciat că ”pentru OMV aceasta nu este mare lucru”. Roiss a arătat că prelungirea conductei South Stream până în Austria ar fi costat OMV aproximativ 100 de milioane de euro în trei ani, comparativ cu un miliard de dolari cât vor investi OMV şi Exxon Mobil pentru explorarea platoului continental al Mării Negre, într-un proiect care ar urma să permită producţia de gaze naturale din 2020.

Reamintim, în 2012, ExxonMobil şi OMV Petrom au anunţat descoperirea unui important zăcământ de gaze naturale cu sonda Domino-1 în zona de mare adâncime a blocului Neptun, în sectorul românesc al Mării Negre. Potrivit OMV, Sonda Domino-1 a întâlnit o acumulare de gaze naturale de 70,7 metri, estimările preliminare evaluând acumularea la 42 până la 84 de miliarde de metri cubi. ”Europa are nevoie urgent de magistrale de gaze”, a spus Roiss, adăugând că întrebarea este dacă Rusia are nevoie de South Stream sau este dispusă să investească în conductele europene.

În luna iunie a acestui an, Roiss şi directorul executiv al Gazprom, Alexei Miller, au avut o serie de discuţii cu privire la construcţia secţiunii din Austria a gazoductului South Stream. Pentru OMV, conducta South Stream era importantă, pentru că ar fi putut să-şi exporte spre pieţele central-europene propriile gaze, pe care ar urma să le extragă din Marea Neagră. Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%.

Mulţi ”plâng” după gazoduct

Sârbii, ungurii, bulgarii par cei mai afectaţi de renunţarea la South Stream. Ceea ce e şi normal: ţările prin care trece o astfel de conductă încasează, anual, circa 1-2 dolari pentru fiecare sută de kilometri şi mie de metri cubi de gaze. Abandonarea proiectului ”văduveşte” ţările prin care ar fi urmat să treacă de câteva sute de milioane de dolari anual!

Premierul sârb Aleksandar Vucic s-a declarat dezamăgit după anunţul făcut de preşedintele rus Vladimir Putin privind abandonarea proiectului South Stream, dar a precizat că cetăţenii Serbiei nu au de ce să se teamă, deoarece Guvernul de la Belgrad se va ocupa de soluţionarea problemei privind asigurarea aprovizionării ţării cu gaze naturale, relatează agenţia Tanjug.

Potrivit declaraţiilor lui Vucic, Serbia a investit mult de când acordul privind construirea gazoductului South Stream a fost semnat, în urmă cu peste şapte ani, în prezenţa preşedintelui sârb de la acea vreme, Boris Tadic, şi a premierului Vojislav Kostunica. ”South Stream este un proiect bun, la care Serbia nu renunţă nici chiar la cele mai dure presiuni. Noi plătim preţul relaţiilor dintre marile puteri, dar cetăţenii sârbi nu trebuie să fie îngrijoraţi pentru iarna aceasta sau viitoare. Ne vom ocupa de soluţionarea acestei probleme (aprovizionarea cu gaz) în interesul lor”, a afirmat Vucic, adăugând că realizarea proiectului South Stream ar fi fost cu siguranţă cel mai bun rezultat, deoarece acesta ar fi asigurat o mai mare securitate energetică pentru Serbia.

La rândul său, Ungaria analizează noi surse de aprovizionare cu gaze naturale pe termen lung, inclusiv din Azerbaidjan, a declarat ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, transmite MTI.

”Pentru a asigura aprovizionarea pe termen lung cu energie a Ungariei, vom fi nevoiţi să analizăm oportunităţi suplimentare şi printre aceste opţiuni un loc important îl ocupă livrarea de gaze din Azerbaidjan în Europa Centrală via coridorul sudic. Cu toate acestea, este doar una din opţiunile analizate”, a declarat Peter Szijjarto.

În pofida criticilor Bruxelles-ului, Ungaria vroia să finalizeze lucrările de construcţie la secţiunea din conducta South Stream până în 2017, în condiţiile în care autorităţile de la Budapesta susţineau că acest proiect este singura modalitate de a asigura aprovizionarea cu gaze naturale.

Pe de altă parte, preşedintele bulgar Rosen Plevneliev a cerut Uniunii Europene şi Rusiei să ajungă la un acord pentru realizarea gazoductului South Stream, după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că ţara sa abandonează proiectul şi a acuzat, totodată, Bulgaria pentru acest eşec, transmit agenţiile AFP şi EFE.

În replică, Plevneliev a afirmat că South Stream este un proiect convenit între UE şi Rusia, nu între Bulgaria şi Rusia, amintind că decizia Guvernului de la Sofia de a suspenda lucrările la conductă a fost luată la cererea Comisiei Europene, care a invocat încălcarea normelor comunitare ce interzic furnizorilor de gaze naturale să controleze şi accesul la conductele care transportă aceste gaze. ”Dacă Rusia ar fi luat măsuri astfel încât să fie respectată legislaţia europeană, atunci nimeni nu s-ar fi opus realizării proiectului”, a indicat şeful statului bulgar într-un comunicat difuzat de serviciul său de presă. El a cerut, totodată, Moscovei să accepte prevederile legislaţiei europene şi să se aşeze la masa tratativelor cu UE, pentru a debloca proiectul.

Mai mulţi politicieni bulgari au reacţionat la anunţul lui Putin. Vicepreşedintele Comisiei pentru Energie din Parlamentul de la Sofia, Martin Dimitrov, consideră că liderul de la Kremlin joacă teatru şi aplică doar o manevră tactică, prin care încearcă să pună presiune pe UE şi pe Bulgaria, aceasta din urmă fiind complet dependentă de gazele ruseşti.

În luna iunie, Bulgaria a anunţat suspendarea participării sale la proiect, dar a fost nevoie de presiuni intense din partea UE şi SUA pentru ca Guvernul bulgar să ia această decizie. După ce a dispus oprirea lucrărilor la gazoduct, considerând că acordurile bilaterale semnate de Rusia cu unele dintre ţările pe care va trece conducta, respectiv Bulgaria, Ungaria şi Slovenia, încalcă legislaţia comunitară, Comisia Europeană trebuia ulterior să ia o hotărâre definitivă privind conformitatea proiectului cu normele europene, dar a amânat demersul ca urmare a sancţiunilor impuse Rusiei pentru acţiunile acesteia din urmă împotriva Ucrainei.

Nici Statele Unite ”nu se simt prea bine”

Totuşi, decizia OPEC de a menţine plafonul de producţie la acelaşi nivel, ceea ce conduce, aproape inevitabil, la scăderea preţului internaţional al ţiţeiului, nu afectează numai Rusia, ci şi Statele Unite.

Un război al preţurilor ar putea face necompetitive unele proiecte de exploatare a şisturilor bituminoase, din cauza costurilor ridicate de producţie, atenuând presiunile asupra OPEC pe termen lung. Cei mai mari producători de petrol neconvenţional sunt Statele Unite. În timp ce unele state membre au declarat că ar dori ca OPEC să-şi reducă producţia, cel mai important membru al Organizaţiei, Arabia Saudită, nu este în favoarea unei diminuări, dând naştere la speculaţii că este mai interesată în păstrarea cotei de piaţă decât în stabilizarea preţurilor.

”Credem că Arabia Saudită susţine ideea că, pe termen scurt, preţul ţiţeiului trebuie să rămână scăzut, cu un prag de 60 de dolari pe baril, pentru a avea mai multă stabilitate în anii următori, la un plafon de peste 80 de dolari. Cu alte cuvinte, ar fi în interesul OPEC să accepte preţurile mai scăzute pentru o perioadă, pentru a încetini proiectele din SUA”, a apreciat analistul Olivier Jakob, de la Petromatrix.

din aceeasi categorie