Societatea Națională a Sării – Salrom, singurul producător de sare din România, estimează pentru acest an o producție de circa două milioane tone, asemănătoare celei de anul trecut. Din întreaga cantitate, 800.000 tone merg la export, circa 46% este destinată industriei chimice, 25% este pentru deszăpeziri, iar numai 3% este pentru consumul uman.
Dacă vorbim de export, România livrează sare (pentru industrie și deszăpezire) în Ungaria, Slovacia, Serbia, Republica Moldova și Bulgaria.
”România are peste 200 de zăcăminte de sare, ce sunt în patrimoniul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). Este suficientă saare să ne ajungă timp de câteva sute de ani. Pentru deszăpezire, exportăm în Ungaria circa 140.000 tone, în Slovacia aproximativ 80.000 tone sare și alte 60-80.000 tone merg în Serbia. De asemenea, în Republica Moldova exportăm 20.000 tone sare, iar în Bulgaria, 7-8.000 tone. Noi livrăm sarea necesară pentru deszăpezire și în Ungaria, și în Moldova”, a declarat directorul general al Salrom, Aurel Bucur.
De altfel, potrivit acestuia, Salrom ia în calcul inclusiv varianta ca să deschidă o reprezentanță în Bulgaria, care ar putea avea doi angajați, un economist și un jurist.
În ceea ce privește Capitala, autoritățile de la București nu s-au arătat dispuse încă să cumpere cantitățile necesare pentru deszăpezire, și asta cu toate că iarna bate la ușă, iar în regiunile în care a nins straturile de zăpadă ajungeau la 15 cm. În afară de autoritățile locale și centrale, o altă instituție care cumpără sare pentru deszăpezire de la Salrom este CNADNR, care a cerut pentru iarna 2013-2014 circa 400.000 tone de sare.
”Cu CNADNR am finalizat chiar azi negocierile (luni, 7 octombrie, n.r.). Au cumpărat 400.000 tone sare prin Bursa Română de Mărfuri, la un preț de 182 de lei pe tonă. Anul trecut au cerut 250.000 tone”, a declarat pentru Focus-Energetic.ro Aurel Bucur.
Acesta se plânge totuși de faptul că toată vara a încercat să discute cu reprezentanți ai autorităților locale și central, să-i convingă să achiziționeze sare pentru deszăpezire încă din timpul sezonului estival. Fără succes însă.
”Aș fi vrut să fim mult mai bine pregătiți, mai ales că s-a anunțat o iarnă grea. Noi putem să facem față cererii, avem șapte saline, însă era de preferat ca sarea să fie achiziționată din timp. Avem peste 100.000 tone depozitate, dar scoaterea lor de acolo necesită timp. Era mult mai bine ca livrările să fie făcute din vară, ca să evităm sincopele. Capital consumă circa 20.000 tone, dar nu au venit încă să cumpere. Comparativ, Budapesta consumă 30.000 tone sare, pe care noi le-am livrat mereu”, a explicat șeful Salrom.
Acesta a precizat că, în general, o primărie poate cere de la câteva zeci la câteva sute de tone de sare pentru deszăpezire.
Producția totală de sare a Societății Naționale a Sării – Salrom a înregistrat în 2012 o scădere de circa 7% față de anul anterior, până la 2,33 milioane tone. În 2011, România a produs 2,51 milioane tone sare, iar în 2010 producția s-a ridicat la 2,38 milioane tone.
Salrom este singurul producător de sare autorizat din România. Ca producător de sare, țara noastră se situează între primele nouă țări din Europa și ocupă locul patru în Europa Centrală și de Est. Perimetrele concesionate de Salrom în vederea exploatării însumează circa 400 de milioane tone sare.
Societatea Națională a Sării a avut anul trecut un profit net de 20,78 milioane lei, de peste 15 ori mai mare față de cel din 2011, care s-a ridicat la 1,36 milioane lei. Pentru 2013, reprezentanții companiei estimează un profit net de peste 6 milioane euro. Salrom a avut anul trecut venituri totale de 296 milioane lei, iar pentru acest an și-a bugetat venituri de 329 milioane lei.
Acțiunile companiei sunt deținute în proporție de 51% de către statul român prin Ministerul Economiei și 49% de către Fondul Proprietatea. Principalele produse ale Salrom sunt sarea (gemă, soluție, recristalizată) și calcarul. Societatea Naționala a Sării are șapte sucursale: Exploatarea Minieră Râmnicu Vâlcea și salinele Slănic, Ocna Dej, Ocna Mureș, Târgu Ocna, Praid și Cacica.
